Un șef de partid este stropit cu cerneală. Vuiește lumea. Unii rîd, fac bancuri, hăhăie. Alții se încrîncenează. După cum arată imaginile, ar putea fi o făcătură, un aranjament. Sau nu. Important este că se vorbește excesiv de mult despre asta și e în avantajul „stropitului”. Partea lui de presă aproape că îl martirizează. Omul se poartă ca la emisiunile cu pițipoance, se arată imediat pe rețelele de socializare, are un zîmbet șui și un curaj de bordel. Deși cu studii înalte, are agramatisme de mahala și un ton de membru de clan sfertomafiot.
„Stropitul” de ieri e rezultatul ultimilor 30 de ani ai educației românești. Individul se poartă de parcă ar deține adevărul absolut și, asemeni imundei parlamentare „scoasă” din partidul lui, vorbește încontinuu, cu un delir mistic, amestecînd religia cu țara și mistrețul cu păpușa.
De ce zic de educație? Pentru că cei care îl ascultă sînt, în mare majoritate, analfabeți funcționali sau indivizi șmecheri, puși pe căpătuială prin partidul condus de el. Referirile la o istorie glorioasă în totalitate, la o mțndrie naționalistă de tip legionar nu fac decît să deturneze istoria reală și bunul simț. „Cernelizatul” a prins o nișă de gîndire foarte comodă pentru niște oameni care se închină zeului TV, senzaționalului de latrină și bîrfei.
Și mai e ceva: ipochimenul a văzut că omul politic românesc din ultimii ani e un gargaragiu tembel, că poți să intri în Parlament și cu 4 clase, că poți fi șmecher, curvar, infractor și lumea să te asculte pentru că vorbești pe limba ei: infatuat, fudul, lătrător. El face circ fără plasă de siguranță la 10 centimetri deasupra pămîntului.
Prost e că instituțiile de siguranță ale statului încep să se coalizeze cu individul, pentru că par a fi de aceeași teapă cu el. Dau amenzi nu pentru comportament, ci pentru lipsă de mască. Corupția, nepotismul jegos, infracționalitatea la rang de lege și nesimțirea egoistă au dus la apariția unei astfel de mișcări care, după cum arată lucrurile, vor adopta celebrul slogan: „Cine nu e cu noi e împotriva noastră.”
Romanul lui Orwell, „Ferma animalelor”, se baza pe istoria recentă a nazismului dar și pe istoria, la fel de recentă, a comunismului sovietic. E greu să îi pui pe susținătorii „albăstritului” la față să citească romanul, imposibil chiar. Pentru că în cartea asta este vorba de îndobitocirea dobitoacelor.
PUIU JIPA este actor la Teatrul „Tony Bulandra”, regizor, poet și dramaturg; a devenit târgoviștean, de strada Liniștei, cu aerul lui republican de Ploiești…
Facebook
WhatsApp
TikTok
