TABLETA DE MARȚI – Gabriel ENACHE – Anaklasis

Emoția. Câteva cuvinte

   Așezarea corectă a cuvintelor este o taină, o taină care se lasă înțeleasă, dezvăluită mai întotdeauna greu, una care își arată mai departe frumoasele rosturi/rostiri în sclipiri mici, pătrunzătoare și reci, sigure. Au răceala siguranței rostirii, a spunerii corecte a esenței lucrului arătat, scris, spus sau povestit. Nimic nu strică, nimic nu deranjează această așezare, această construcție care este esența fiecărei creații, a fiecărei puneri la locul ei a stării, a stării de a nu lăsa pradă uitării și întreruperii nefirești a memoriei și a întâmplărilor lumii.

   Compunerea, scrierea și descrierea construcției de cuvinte, consolidarea ei implică toate momentele care îl apropie pe creatorul lor de starea de facere, de aceea de început și, în același timp, de continuare, de zbatere până la rupere a chingilor care țin pe loc exprimarea, expunerea, de scoaterea la vedere a ceea ce sufletul lui a simțit, a trăit.

   Desăvârșirea și ducerea cât mai spre capăt a acestor stări au fost și vor rămâne semnele care l-au fermecat, care l-au impus, care m-au apropiat și care mi l-au făcut vizibil și accesibil pe scriitorul Radu Petrescu. Faptele lecturii nu doar vorbesc ci, într-un acord perpetuu, continuu, neîntrerupt, amplifică, adăugând mereu sensuri construcției pe care a conceput-o, pe care a coordonat-o și pe care a desăvârșit-o sobru, dar și entuziast, și sincer.

   Radu Petrescu și-a implicat firea de artist firesc în toate faptele sale reușind să îl facă vizibil corect și în fiecare dintre textele și contextele sale. Oboseala vremurilor și ale timpurilor pe care le-a trăit nu a reușit decât să îi amplifice de fiecare dată bunătatea și frumusețea pe care viața și sufletul său le făcea să iradieze. Pașii lui însoțiți întotdeauna de privire și de pătrunderile ei vor fi sau nu vor fi urmați, dar urmele așezărilor lăsate de ele nouă nu se vor mai putea șterge sau anula niciodată.