Tapiserie
Scrisul nu schimbă și nu modifică stările pe care le-a descoperit, în care și-a așezat poveștile, pe care le folosește pentru a-și arăta așezările cuprinse în țesătura lui care trebuie văzute, care se pot descifra și simți în textele care îi construiesc și îi compun corpul, creșterile. Această perpetuare și menținere continuă ale stărilor care se conțin și rămân în starea de scris sunt expuse exact ca tapiserii permanente, definitive, ca acelea care își lasă desenul în carnea poveștii pe care o străpunge cu liniile și cu conturările proprii care, la rândul lor completează și le scot din arhivele firescului așezându-le în acelea ale nefirescului, ca să i se alăture și să fie privite, citite și înțelese împreună, să conducă spre acele completări care fac posibilă această alcătuire a întregului în zonele care devin posibile înțelegerile.
Scrisul este tapiseria sofisticată și delicată care ne propune întotdeauna aceste prelungiri intense de stări, de atmosfere care se expun doar în aceste teritorii propice lor, în acestea pe care cel care scrie le vede în profunzime și le scoate la iveală în toate momentele pe care textul le desfășoară și le propune asumării mai departe de către cititor. Ce se scrie poate este o apă calmă și caldă din care se înalță vapori care acoperă suprafețe întinse, poate că este starea propice adâncimilor și ale profunzimilor care se lasă greu percepute și înțelese dacă nu sunt căutate bine izvoarele care le alimentează debitul și temperatura. Fiecare poveste evită vâltoarea și se instalează în nișele clipocitoare ale tiparelor care te invită să pășești în cadrele lor, care te absorb încă de la început și te țin prins în această stare lichidă acaparatoare care invită permanent la scufundare, la înțelegerea acestui proces urmat firesc de toți pașii care (con)duc la cunoașterea acestor profunzimi.
În nodurile tapiseriei propusă de text ne sunt prinse simțurile în/spre interior și spre descoperirea acelor imagini care le însoțesc, acelea care propun teme controlate direct de stările care le induc, de anumite propuneri ale lor de a se muta, de a-și asigura un transport silențios de la una la alta într-un proces permanent de cunoaștere și de înțelegere a poveștilor prinse și introduse în această țesătură care se vede expusă cu fiecare cadru ce este prins în cuvintele care îl pot contura, și în cele care îi pot arăta desenul întreg care se poate detașa și distinge.
Scrisul și lectura textelor lui ne propun uneori destrămări, desfaceri care pregătesc noile alăturări, noile așezări împreună ale destinelor care se regăsesc pe aceleași frecvențe înalte ale mărturisirii, ale acceptării acestor spuneri care eliberează, dar care și adaugă, care pregătesc confesionalul ascultării acestor pătrunderi ale trăirilor în fibrele puse la dispoziție de viețile care se lasă arătate, povestite și care își caută înțelegerile în urma lecturilor noastre, în urma apropierii noastre de întregul în care s-au așezat, în al cărui desen s-au integrat formând împreună necesara țesătură densă și coerentă.
Facebook
WhatsApp
TikTok
