TABLETA DE MARȚI – Gabriel ENACHE – Anaklasis

Poveștile scrise pentru noi ale   lumii                                                                                                                                                                             

   Odată cu fiecare poveste scrisă și așezată mai departe în tiparele și în spațiile literaturii timpul împreună cu vremurile din alcătuirile lui s-a oprit, a rămas în cuvinte și și-a încetinit mersul, lăsând orele și secundele care urmau să poată înlocui temporal ceea ce fizic a plecat, lăsând ca în continuare să se facă cunoscut un gol, un mare gol care trebui umplut, încărcat. Domnul Gheorghe Schwartz este acel scriitor vui, scriitorul acela care a reușit cu literatura și cu prezența lui să ne apropie și să ne facă cunoscut acest loc gol, acest loc din care el a extras esența, ceea ce a scris, lăsând mai departe ca aici să se impună mai departe toate acele absențe necesare pe care le vor putea umple lectura, (re)cunoașterea lumii pe care autorul a scos-o din tiparele ei și pe care a așezat-o în cele din care nu mai poate fi scoasă niciodată. Literatura domnului Gheorghe Schwartz și poveștile încăpute pe teritoriile ei se întinde pe o perioadă foarte mare de timp, perioadă care, cu siguranță, se va extinde, se va amplifica și va marca vizibil următorii ani și timpuri ale literaturii. Puterea invadatoare a scrierilor domnului Gheorghe Schwartz este vizibilă, dar și discretă, este marcată de acea discreție pe care o dă fiecărei vieți creative efortul uriaș depus pentru a construi și pentru a face cunoscute toate aceste lumi, lumi care împreună cu personajele lor știu să se facă văzute și auzite, știu să se impună pe cât mai multe planuri și prin toate suprafețele pe care este necesară desfășurarea lor.

   Viața lumii din cărțile domnului Gheorghe Schwartz se ramifică neobosită facilitându-i cititorului accesul la revelații transformatoare, la stări care ajută orice modificare, în sensul bun, a capacităților de a simți, de a trăi, de a vedea lumea și reprezentările ei artistice, literare și nu numai. Textele domnului Gheorghe Schwartz își  desenează permanent hărțile necesare extinderii, ale desfășurării poveștilor lor pe fiecare porțiune de relief întâlnită de-a lungul și de-a latul acestor teritorii invadate și adăugate acestei magice lumi ficționale aducând la lumină o imensă și de acum nemuritoare arhivă  (de)scrisă, îmbogățită și susținută de fiecare mărturisire a vremurilor bune sau rele, stricate sau strigătoare, vremuri care i-au însoțit și marcat existența, care i-au (de)dublat viața cu toate aceste întâmplări și manifestări ale ei, manifestări și trăiri din capcana cărora s-a salvat și le-a salvat scriind(u-le), evadând de fiecare dată în lumile pe care singur le-a imaginat, le-a scris și diversificat.

   Cărțile, poveștile, literatura domnului Gheorghe Schwartz (se s)curg în corpurile și în mintea celor care intră în dialog cu ele și devin parte din cei cu care empatizează, care rezonează și se recunosc în mesajul lor, mesaj static sau exploziv, liniștit sau tumultuos. Culori, lumini, locul găsite, văzute, descoperite în romanele domnului Gheorghe Schwartz se transformă în locuri de pelerinaj ale minții, ale minților multiplicate și transformate în receptori empatici care la rândul lor așază continuu straturi peste straturi de senzații, de posibile trăiri în timp sau în afara lui.

   Lumea arătată și făcută nouă cunoscută de domnul Gheorghe Schwartz așa cum a văzut-o, cum a trăit-o și cum a (de)scris-o el este una nu diferită, dar aparte, densă, mutată din locul ei (ne)firesc în locul propice construit de autor făcând în acest fel ca toate cele văzute, trăite, descrise să se mute firesc în nemurire, în viața fără de moarte și în acea lume a lui, lume fără capăt, fără granițe sau limite, fără de sfârșit. Locurile literaturii domnului Gheorghe Schwartz sunt locuite de urmele lui vizibile, sunt deveniri ale personalității lui tulburătoare și sunt transformate în tărâmuri nostalgice ale firescului de negăsit de cele mai multe ori, ale normalului care nu își mai găsește loc de multă vreme în lumea pe care o vedem și în care trăim. Domnul Gheorghe Schwartz a devenit, cu fiecare carte publicată creator al unor lumi transparente, vizibile, lumi care, prin vizibilitatea impusă/propusă privitorului/cititor al lor l-a făcut, l-a încurajat să poată să își vadă apropierea de ele și să încerce la rândul lui evadarea, ieșirea în/spre ceea ce autorul  (ne-)a arătat și a construit (nu doar) pentru el. În toate cărțile domnului Gheorghe Schwartz trăiește melancolia, melancolia care (ne) dă fiori metafizici, stări care ajută trăirea și simțirea între lumi, în locurile care ne asigură posibilitățile balansării permanente în registrul vivit/non vivit, în lumea lui exiști/nu exiști iar acest mod de a-și impune granițele lumilor construite îi asigură domnului Gheorghe Schwartz unicitatea și acel mod de existență care îi dă posibilitatea de a fi și de a nu fi în același timp aici și/sau acum, acel mod de existență care îi asigură trăirea permanentă, aceea care îi face pașii neobosiți și îl transportă tăcut și sigur spre tărâmul uluitor și fără de capăt sau sfârșit al descrierii nemuririi.

   Scriitorul Gheorghe Schwartz a construit și ne-a dăruit o infinitate de lumi pe o infinitate de teme inventând locuri, creând senzații, stări, lumini care le însoțesc și manifestări ale lor iar mai departe a făcut ca toate acestea să nu impună ci doar să (ne) arate mereu drumul spre libertate și libertățile ei și spre fiecare dintre beneficiile și manifestările lor. Domnul Gheorghe Schwartz a construit o lume imensă și intensă, o lume fantastică din text și din cuvintele lui, din luminile și întunericul pe care cu ușurință le-a reinventat și din expresii ale lumii pe care le-a făcut, scriindu-le, să devină cărți. Toate acestea au impus și vor impune în continuare un scriitor completat de o bibliografie impresionantă, de o poftă și putere creatoare uriașe. Domnul Gheorghe Schwartz a făcut și a scris astfel încât viața și timpul pe care le-a trăit să se așeze împrejurul lui, a celui care le-a descompus și le-a creat din nou dându-le viața, lumina și faptele care le-au făcut posibile. Scriitorul Gheorghe Schwartz a împăcat lumile, le-a limpezit apele, le-a îmblânzit vremurile și a trăit mai departe cu toate cuvintele în care aceste fapte au încăput. Literatura scrisă de domnul Gheorghe Schwartz este și va rămâne vizibilă pentru totdeauna, în fiecare din timpurile care au fost (de)scrise de el, sau care ni se vor mai putea spune și povesti vreodată.