Reîncălzind ciorba excesiv condimentată a geopoliticii, Robert D. Kaplan hotărăște fără drept de apel că granița dintre Europa Centrală și Europa de Sud-Est este reprezentată de Carpații românești (Răzbunarea geografiei, Litera, 2015, pag. 22). Autorului îi este foarte dragă teza potrivit căreia culmile muntoase s-au constituit dintotdeauna în granițe naturale (de ce doar munții, nu și cursurile de apă!?), însă faptul că munți aparținând aceluiași lanț despart Slovacia de Polonia și, parțial, Cehia de Polonia, nu i se pare demn de luat în considerație: Slovacia, Cehia și Polonia aparțin Europei Centrale. Ce-i drept, Kaplan are circumstanțe atenuante: printre altele, definește geopolitica drept studiu al influenței geografiei asupra formațiunilor umane (pag. 106); nu se încumetă, adică, să o considere știință. Și bine face!
Povestea este veche și o cunoaștem. Încadrate de către Imperiul Otoman în Casa Păcii, spațiu-tampon între Casa Islamului și Casa Războiului, țările române și-au dus existența cum au putut, la granița imperiilor. În această privință, geopolitica poate furniza explicații convingătoare. Kaplan, de exemplu, consideră că bariera muntoasă ce a despărțit (și câtă vreme nu vom avea autostrăzi peste Carpați, va continua să o facă) Transilvania de Țara Românească și Moldova, a împiedicat ca principatele să fie expuse în aceeași măsură culturii și civilizației occidentale. Bariera, admite jurnalistul și geopoliticianul american, nu a fost una de netrecut, însă a făcut ca Transilvania să sfârșească sub dominație habsburgică și apoi austro-ungară, în timp ce Moldova și Țara Românească să rămână sub dominație otomană.
Frumos ambalată, teoria este periodic repusă în circulație. Mai mult, ea a migrat din cărțile de istorie, aterizând inclusiv în programa școlară de limba și literatura română. Anual, trebuie să le propun elevilor mei de clasa a XI-a, cu titlul de dezbatere, România, între Orient și Occident. Evident, elevii mei ajung invariabil la concluzia că România se află, geografic, cultural ș.a.m.d., între Orient și Occident. Principala mea obiecție ține de faptul că, în ciuda arcului carpatic, elementele pe care noi, românii din cele trei foste principate, le avem în comun sunt mult mai numeroase decât cele care ne deosebesc. Și asta pentru că în mult mai mare măsură decât geografia, istoria ori tradițiile, limba este un factor identitar. Câtă vreme visăm în aceeași limbă, încercările celor care, doar pentru a crea instabilitate, repun în discuție granițele actuale ale României, ar trebui să rămână sortite eșecului.
Geopolitica poate explica, într-o anumită măsură, trecutul. Și poate avertiza cu privire la amenințările prezentului. Același Robert D. Kaplan identifică, drept principală vulnerabilitate a României, absența unui lanț muntos care să ne despartă de Rusia. Temerea lui Kaplan este întemeiată, nimic de zis, însă formulată ca atare, în ciuda delimitării ferme a autorului de abordarea de tip determinist, nu face altceva decât să plaseze România sub vremuri, nu peste vremuri. Aceasta rămâne, de altfel, și principala provocare a geopoliticii. Identificând amenințări a căror cauză nu poate fi anulată, geopolitica va continua să permită fatalității să orienteze evoluția evenimentelor istorice. Justificată sau nu, teama te determină nu să acționezi, ci să reacționezi.
La 100 de ani de la 1 decembrie 1918, România trebuie să reușească să iasă din acest cerc vicios. A venit momentul să ne hotărâm, o dată pentru totdeauna, cine suntem și ce vrem, independent de condiționările geografice și istorice. A continua să oscilăm între Orient și Occident, punte de legătură (cu pleonasm cu tot) călcată în picioare de cine vrei și cine nu vrei, nu ne avantajează.
În orice no man’s land mișună trădătorii, este adevărat, dar se nasc și eroii. De trădători suntem sătui. În actualul context politic, extrem de instabil în plan extern, la 100 de ani de la Marea Unire, a venit momentul să ne ridicăm deasupra intereselor mărunte. Și, mai ales, să nu mai permitem nimănui să ne dezbine. De fapt, a venit momentul să ne gândim.
Facebook
WhatsApp
TikTok
