TABLETA DE LUNI – Ionuț CRISTACHE – Un glosar cu termeni politici și electorali

Cu amărăciune, pentru ei…

   Pentru ei, oamenii din bucăți care ne conduc, mai departe, spre culmi de progres și civilizație… Se prăbușesc peste noi mizeriile timpului pe care îl trăim. Simțim, iată, că vorbele nu mai sunt ocrotitoare, că toate pier în ispite încolăcite peste zilele murdare de azi. Chipurile lor tulburate de tentații asumate la repezeală, fără măsură și fără o judecată dreaptă, ne lasă lipsiți de orice speranță. Pe „aleși” îi mai „educ” puțin, dar fără speranță. Astfel scriu aici, de câteva luni bune. O „luăm” metodic, alfabetic, cu mare drag de ei și continuăm o instrucție și educație politologică. Inutilă? Probabil, dar…

Azi, despre guvernare electronică, guvernare participativă și guvernator

 

   În pas cu  modernismele de tot felul, să spunem două vorbe despre guvernarea electronică, mai ales că la noi, după diversele  alegeri de sfârșit de an, guvernarea e profund electronică, acum ciolacicobolojanică și plină de împliniri mărețe. Spre spațiul liber UE la orizont, așa, mai peste vreo câțiva ani… De fapt, guvernarea electronică este o aplicație a tehnologiei informației pentru oferirea de servicii administrative, schimbul de informație, tranzacțiile comunicaționale, integrarea diferitelor sisteme și servicii autonome între guvern, cetățean și mediul de afaceri. Haideți, că știm, la noi integrarea e deplină, dodoloață și, mai ales, roșu-aurită la câțiva pași de infinit… Prin guvernarea electronică (sau e-guvernare), serviciile guvernamentale vor fi disponibile cetățenilor într-un mod convenabil, eficient și transparent. Aiurea…Trei concepte esențiale pot fi observate în teoriile legate de guvernare: administrația, cetățenii și mediul de afaceri. În e-guvernare nu există bariere identificabile. Așa zice teoria… Știți replica celebră: să mori tu? Hai, că vă mai spun: guvernarea electronică este cunoscută și sub denumirea de e-gov, guvernare prin internet, guvernare digitală, guvernare online sau guvernare conectată. Mai multe guverne au început să folosească termenul de guvernare digitală pentru o gamă largă de servicii care implică tehnologia contemporană, cum ar fi automatizarea sau analiza predictivă. Strategiile e-gov sunt definite ca „folosirea internetului și a internetului mondial pentru a furniza informații și servicii guvernamentale cetățenilor”. Dar ce ne facem dacă toate acestea ne aduc  chiar un președinte tic-toc la orizont?

   Tot profund și actual și adevărat românească este și guvernarea participativă, adică procesul prin care cetățenii și grupurile interesate sunt implicați în procesul decizional și în implementarea politicilor publice, deci autoritățile publice și cetățenii colaborează în vederea dezvoltării și implementării politicilor și programelor care afectează comunitatea. Dichisită teoria asta politică! Cică e vorba despre transparență și guvernare deschisă. Unde, la noi? Insist, uitați cum zice teoria, guvernarea deschisă se referă la o guvernare transparentă, participativă și responsabilă față de cetățeni, este un concept care se poate aplica în cazul oricărei administrații publice, indiferent de dimensiunea acesteia, fie că este locală, regională sau națională. Vorbim de guvernare deschisă acolo unde activitatea unei administrații publice poate fi înțeleasă de către cetățeni. Cu alte cuvinte, cetățenii ar trebui să aibă posibilitatea de a urmări discuțiile și realizările autorităților publice și de a solicita informații din partea administrației lor locale. La rândul lor, administrațiile și autoritățile teritoriale trebuie să înlesnească accesul la informațiile lor, punându-le la dispoziția publicului prin intermediul sistemelor de date deschise. Ce „chestie”, prieteni!

   În fine, tot azi, să mai spunem și că guvernatorul este o persoană ce conduce, în numele șefului statului, o unitate administrativ-teritorială mai mare sau un teritoriu dependent. Dar mai e și eternitatea unui domn care „conduce” (la noi) banii, moneda, monetarul, ca să zicem așa, de un veac și jumătate; să fie primit! Termenul provine din limba greacă kybernétes = „cârmaci”.

   Vai, vai… Mai știți, cei de vârsta mea? Meșter cârmaciul!