TABLETA DE LUNI – Ionuț CRISTACHE – Un glosar cu termeni politici și electorali

Cu amărăciune, pentru ei…

   Pentru ei, oamenii din bucăți care se pregătesc să ne conducă, mai departe, spre culmi de progres și civilizație… Se prăbușesc peste noi mizeriile timpului pe care îl trăim. Simțim, iată, că vorbele nu mai sunt ocrotitoare, că toate pier în ispite încolăcite peste zilele murdare de azi. Chipurile lor tulburate de tentații asumate la repezeală, fără măsură și fără o judecată dreaptă, ne lasă lipsiți de orice speranță. Pe aleșii din acest an (de patru ori, ce mama naibii!) îi „educ” puțin, dar fără speranță. O „luăm” metodic, alfabetic, cu mare drag de ei și începem o instrucție și educație electorală. Inutilă? Probabil, dar…

Azi, despre fereastra Overton…

   Azi ne ocupăm de un concept controversat și complicat din politologie, cu certitudinea că oamenii de partid și de stat (de la cei cu bacalaureate târzii, până la cei cu doctorate savante, gata să ne ducă mai departe pe culmi de civilizație și progres) vor citi cu pasiune și competență spirituală cuvintele mele…

   Le spun, deci, că fereastra Overton este acea gamă de politici care sunt acceptabile (din punct de vedere politic, desigur…) pentru masele populației la un moment dat. Este, de asemenea, cunoscută și sub numele de fereastra discursului. Termenul poartă numele filosofului american Joseph P. Overton, care a afirmat că viabilitatea politică a unei idei depinde, în principal, de condiția de încadrare în acest domeniu, mai degrabă decât de preferințele individuale ale politicienilor. Potrivit lui Overton, „fereastra încadrează gama de politici pe care un politician le poate recomanda, fără a părea prea extremă, pentru a obține sau a păstra funcții publice, având în vedere climatul opiniei publice din acel moment”.

   Spuneți dumneavoastră, nu vor avea succes intelectualii noștri din politică, aplicând aceste idei elevate, peste masele largi de alegători, mereu interesate de ferestrele discursurilor? Ciucociolacii au ferestrele crăpate, cuvintele lor ies greu, strecurate printr-o plasă contra țânțarilor murdară, necurățată de multe cicluri electorale.

   Privind prin fereastra Overton este titlul unui film celebru… Trăgătorii, zice un personaj, trebuie să lovească ținta, scopul lor este inclus în însăși definiția termenului. Există un instinct care ne face să vedem lucrurile așa, stabilim scopuri și luptăm să le ducem la îndeplinire. Oricare ar fi ele, obișnuim să le atașăm metafore care au de-a face, cumva, cu trasul la țintă. Obținerea unui mare beneficiu economic poate fi „punct ochit, punct lovit”, plus multe alte analogii cu sportul, din aceeași categorie. Din antichitate până azi, atunci când reușim să cucerim o persoană de care avem nevoie simțim gustul victoriei. Fereastra Overton a prezentului încurajează consumul, dar nu-i apreciază pe cei ce au nevoie de ajutor, mai spune același personaj. Se știe că pisica și șoarecele sunt forțați uneori să formeze o echipă provizorie, pentru a învinge un inamic comun: aceasta ar fi metoda supremă de reglare a tirului. Eroii, conștienți de propriul narcisism, văd că singura soluție pentru a-și atinge ținta este parteneriatul cu inamicul pe care îl urăsc. Și sunt capabili să facă această tranziție intelectuală, să-și învingă nevoia viscerală de a înjunghia dușmanul, de a o amâna și a prefera să se folosească de atributele acestuia pentru a-și atinge scopul. „A se face frate cu dracul până se trece puntea” devine lecție importantă, o cerință vitală pentru cei ce se introduc în artele politicii, finanțelor sau ale oricărui tip de strategie evoluată. Conceptul e „creația mea filosofică”, ciucociolacii… Se pare că, pe „fereastra” larg deschisă, sar în curând, care în dreapta, care în stânga. Care?

   Să tragem și niște concluzii… Fereastra Overton este o manipularea a societății, este o tehnică de manipulare a oricărei idei și impunerea ei în societate. Această teorie socială a fost inventată chiar de vicepreședintele celei mai mari organizații de studii politice a statului american, Mackinac Center for Public Policy. Pentru fiecare idee sau problemă, în societate există o așa-numită „fereastră de oportunități”. În cadrul acestei ferestre, ideea poate (sau nu) să fie discutată pe larg, susținută deschis, promovată, se poate încerca legalizarea ei. Fereastra e mutată, schimbând paleta posibilităților de la o fază de neconceput, complet străină moralei publice, total respinsă, până la faza de politică curentă, care este deja discutată pe larg și adoptată de conștiința populară și susținută prin lege. Mai clar, fereastra Overton reprezintă o fereastră de oportunități pentru cei care vor ca într-o societate să transforme o idee sau o problemă de neacceptat într-o lege normală.

   Vai de mine, câte sugestii rele le-am dat azi ciucociolacilor… De fapt, mai mult ciolaci, mai puțin ciuci, se simte o dezmembrare urât mirositoare.