Cu amărăciune, pentru ei…
Pentru ei, oamenii din bucăți care se pregătesc să ne conducă, mai departe, spre culmi de progres și civilizație… Se prăbușesc peste noi mizeriile timpului pe care îl trăim. Simțim, iată, că vorbele nu mai sunt ocrotitoare, că toate pier în ispite încolăcite peste zilele murdare de azi. Chipurile lor tulburate de tentații asumate la repezeală, fără măsură și fără o judecată dreaptă, ne lasă lipsiți de orice speranță. Pe aleșii din acest an (de patru ori, ce mama naibii!) îi „educ” puțin, dar fără speranță. O „luăm” metodic, alfabetic, cu mare drag de ei și începem o instrucție și educație electorală. Inutilă? Probabil, dar…
Azi, despre exodul intelectualilor, expansionism și expansiune
Se întâmplă să vă spun azi câte ceva despre exodul intelectualilor (sau exod al creierelor), adică un termen care se referă la emigrarea masivă a unor grupuri de intelectuali sau de persoane bine pregătite profesional dintr-o anumită țară, după o vară în care am reîntâlnit o parte dintre foștii mei elevi, întorși la „revederi” după 10, 20 sau 25 de ani de la terminarea liceului. Intelectuali aleși, oameni pe care-i iubesc, am însemnat și eu ceva în formarea lor de altădată… Mulți, foarte mulți dintre ei, au revenit spre orașul adolescenței lor din toate colțurile lumii. Trist, nu-i așa?
Se mai numește și drenare a inteligenței, export al creierelor, scurgerea inteligenței… Motivele pot fi variate pentru țara de emigrare aleasă, mediul social, lipsa oportunităților, instabilitatea politică, criza economică, riscurile de sănătate, persecuția religioasă etc. Pentru țara țintă pentru imigrare, printre motive se mai pot enumera: oportunitățile materiale, oportunitățile de afirmare în carieră, libertatea, stabilitatea politică, standardul de viață ridicat, libertatea religioasă etc.
Am mai citit că, deși inițial termenul se referea la personalul tehnic care părăsește o țară, sensul său s-a modificat în plecarea oamenilor educați sau profesioniști dintr-o țară, de obicei pentru o mai bună remunerare sau condițiile de viață mai bune. În domeniul asistenței medicale, scurgerea de creiere a devenit o reală urgență, profesioniștii calificați devenind din ce în ce mai greu de găsit. De exemplu, rata de neocupare a locurilor de muncă în sectorul sănătății a fost mai mult decât dublă față de media economiei, în ultimele decenii, în Europa. Practic, unul din patru medici a plecat din România, să lucreze în străinătate. Am numărat și eu, dintre elevii mei, zeci de medici plecați prin alte zări albastre…
Termenul „exod de creiere” a fost menționat prima oară de către Societatea Regală Britanică, pentru a se referi la emigrarea oamenilor de știință și a tehnologilor din Regatul Unit în Statele Unite și Canada. În zilele noastre, sintagma este folosită pentru a descrie emigrarea persoanelor cu calificări înalte, ingineri, medici, oameni de știință și alți profesioniști cu înaltă calificare. În România, cea mai mare rată a migrației externe a fost înregistrată în 2008, când aproximativ 2% din întreaga populație a părăsit țara.
Expansionismul este o atitudine prin care se urmărește extinderea politică și economică asupra teritoriului altei țări, iar expansiunea înseamnă o extindere a influenței și dominației unui stat asupra altuia sau acapararea de teritorii străine. E drept, mai înseamnă și dezvoltare economică impetuoasă. Cam așa, ca la noi, în această epocă a ciucociolacilor… Iredentismul, revanșismul, revizionismul sau pan-naționalismul sunt uneori utilizate pentru a justifica și legitima expansionismul, dar numai atunci când obiectivul explicit este de a recuceri teritoriile care au fost pierdute sau de a reîntoarce pământul strămoșesc.
Facebook
WhatsApp
TikTok
