ortooxacell kiss2022.gif Flax

TABLETA DE LUNI – Ionuț CRISTACHE – Tanti Cati, Nea Tări și nea Mele sau bătrânețea ca un naufragiu

De câte ori o/îi văd, forțat de ecranul televizorului, pe cei trei oameni cufundați în eternitate, mă tot gândesc la bătrânețea furată. Un naufragiu, cum zicea de Gaule… Bătrânețea este, adesea, un amestec de melancolie și iritare, la ei rămâne de fiecare dată iritarea pleșuvă. Chiar dacă se spune că niciun bărbat nu este prea vârstnic pentru o fată bătrână, la nea Mele și la nea Tări nu se potrivește. Bătrânețea, le-aș transmite din depărtare, este atunci când începi să spui că niciodată nu te-ai simțit atât de tânăr. Dar, iarăși, le ei nu se pune! Nichita Stănescu (nea Tări îl citește în fiecare dimineață, la cafea) scria că nu sunt bătrân, sunt străvechi. Străvechii Cati, Tără și Mele nu par să înțeleagă că bătrânețea, cum zicea un proverb, înseamnă să ajungi la concluzia că nu vei mai putea niciodată să ai toți câinii pe care ți-i dorești.

Când o/îi vezi, afli sigur că puțini oameni știu să fie bătrâni, că un bătrân e o ruină gânditoare, cum scria V. Hugo, dar există și ruine necugetătoare… Povestea cu să îmbătrânim frumos este o istorie nefericită, dacă pe ecranul colorat defilează dumnealor, tanti Cati, nea Tări și nea Mele.

Și, pentru că la sfârșit de toamnă  o să-mi apară un roman nou, o poveste despre memorie și bătrânețe deopotrivă, le fac celor trei gânditori ruginiți ai cetății o dedicație din cartea mea.

 

Bătrâneţea e încununarea unei vieţi? Se uita peste pagina carnetului subțire, își notase acolo cuvintele rotunjite cu grijă. La bătrânețe, scrisese Dana, a fost semănată ziua de mâine și nu a mai răsărit. Înainte de venirea noastră, îi spusese într-un interviu mai vechi un român întors după cincizeci de ani acasă, nimic nu-i lipsea lumii, iar după plecarea noastră nimic nu-i va lipsi. Om fiind, mai zicea, să nu spui niciodată ce va fi mâine, fiindcă tragedia vârstei nu e de a fi bătrân, ci de a rămâne tânăr. Îl aștepta pe lungan să-și pornească mașinăriile, din cutiile lui ieșea o dâră groasă de lumină, în timp ce pe ultima foaie a carnetului a mai găsit o însemnare veche. Am căzut pe gânduri în atelierul unui olar, citea Dana, îl vedeam apăsând pedala și pregătindu-se cu mișcări iuți pentru gâtul și toarta unui vas. Picioare de cerșetori și cranii de împărați. Dana citise undeva gândul unui artist, bătrâneţea e încununarea unei vieţi, o etapă de viaţă şi nu o boală. Totuşi, unii oameni moştenesc o uzură precoce, fiindcă bătrâneţea începe atunci când crezi că poţi face toate lucrurile ca şi în tinereţe, dar le laşi mereu pentru mâine. I-au rămas în minte cuvintele pe care Teofan Andrei le-a spus rar, în microfon, la sfârşit: bătrâneţea este ca o iarnă pentru ignorant şi precum secerişul pentru înţelept. Un lucru drăguţ la bătrâneţe e că poţi să fluieri în timp ce te speli pe dinţi.

 

Distribuie:

Lasă un comentariu

Agenda Politică Locală

psd pnl usr aur
MedcareTomescu romserv.jpg novarealex1.jpg hymarco fierforjat.gif
Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

CITEȘTE ȘI

Gopo
Foah ConsultOptic
Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public

Parteneri media