Și nu ne mai mințiți!
Într-o seară recentă, de întâlnire cu prietenii, la o cană cu vin ieftin ( după buget… ) îmi spunea un amic, antreprenor de succes din urbea noastră: te-ai scos, profesore, ți-au mărit leafa cu 15% și ai mai luat în august încă 5%…
Dar e o mare minciună… La 1 august, alți mincinoși tehnocrați ce-i drept, mi-au „dat în plus” fix 18 lei. Adică, s-a spus atunci, au crescut salariile profesorilor cu 5%… În medie… La mine media s-a oprit la 0,5%, ce mama naibii!
Acum, de la 1 februarie, alți gogonari! Mai zilele trecute un nene profesor de matematică, fost lider sindical la învățământ și om politic răsplătit de oamenii puterii cu funcții de ministru sau secretar de stat, un domn Pop așadar, zicea că salariul meu a crescut cu 15%! Nu, zău! Am în fața ochelarilor „fluturașul” meschin cu leafa mărită de la 2710 lei la 2860 lei. Calculează mata, domnule Pop, deși îmi amintesc că acum vreo doi ani te-ai cam opintit cu o problemă de la examenul de capacitate. De clasa a VIII-a… Revin: 2760 lei, bani în mână… Scuzați vulgaritatea exprimării! Domnii guvernanți ne-au „făcut” iarăși din „softuri” complicate, iar sindicatele din învățământ (vândute și răsplătite cu locuri prin parlament) dorm în papucii creponați, pe care-i târâie prin coridoarele puterii de peste 27 de ani.
Problema mea e simplă: nu mai mințiți! Se poate ca bugetul să „ducă” numai atât, să-l fi golit, cum ziceți, tehnocrații. Poate e greu, protestele ne trag de urechi printre veniturile bugetare… Toate astea le-aș putea înțelege, deși legea votată de parlament scria că vom primi o mărire de 15%… A naibii aritmetică! S-au blocat „socotitorii” de elită ai finanțelor românești… Aș vrea să fiu bine înțeles, nu e vorba aici de suma jegoasă pe care mi-au adăugat-o la salariu, eu chiar cred că bugetul României scârțâie din toate încheieturile, are venituri umflate și cheltuieli fanteziste. Dar, le mai spun „ălora” cu silă: nu mai mințiți! După aproape 40 de ani de meserie, prin cancelariile reci și mucegăite, am dreptul să vă arăt obrazul. Al lor e gros și rumen…
Domnilor care mințiți din greu, am câteva vorbe frumoase pentru domniile voastre îmbuibate… Sus pe deal erau flori de culoarea muștarului, câmpul de jos a fost cosit numai pe jumătate, iar fânul era deja strâns în căpițe mici. Behăia un „lider” în depărtare, creierul lui sta într-o beznă totală și plutea într-un lichid transparent și niciodată în lumină. Așadar, mincinoșii mei, aveți grijă pe unde mergeți, drumul e fragil și se înfundă într-o stâncă roasă de vânt.
Și, da, nu mai mințiți voi cei de azi, cum au făcut și cioloșiștii de ieri, care s-or mai fi visând prin cabinetele călduțe. Mai am o speranță, mai e puțin: la pensie, care-va-să-zică! Mare și aia…
PS – Am găsit o soluție, luna viitoare leafa mea va mai crește cu 33 de lei… Mă retrag din sindicat și nu mai plătesc „cotizația” lunară. Hai că mai acopăr câte ceva din scumpirea de la gaze, se tot aude de un biet 10 la sută… Apoi vine și energia electrică, să tot trăim!
deci pensionarul io am ieșit mai cîștigat din nebunia asta… 🙂
iară voi, guvernanți, nu uitați de Abraham Lincoln: „poţi să prosteşti unii oameni tot timpul şi toţi oamenii un timp, dar nu poti să prosteşti toţi oamenii tot timpul” 🙁