TABLETA DE LUNI – Ionuț CRISTACHE – Mic îndreptar moral pentru oamenii politici

O introducere amară…

   Să ne întoarcem la habarniștii noștri! Știu că este aproape inutil, oamenii politici din țara mea sunt imuni la orice încercare de dialog, autosuficiența lor e planetară. S-a făcut o listă cu topul trăsăturilor de caracter negative, toate li se potrivesc, de la un capăt la celălalt. Să intrăm „în detalii”, după ce le trimit, legat cu sfoară tricoloră, pachetul cu marile lor „virtuți”… Deci: agresivitate, amânare, aroganță, autoritarism, batjocură, cinism, credulitate, cruzime, defăimare, egoism, fățărnicie, lașitate, ignoranță, incertitudine, indiferență, insolență, intoleranță, invidie, iresponsabilitate, iritabilitate, încăpățânare, lăcomie, lăudăroșenie, lene, minciună, neglijență, nepăsare, ostilitate, ranchiună, răutate, răzbunare, rigiditate, servilism, suspiciune, vanitate, viclenie, vulgaritate, zgârcenie…

 

   

9.Despre fățărnicia lor…

   Omul fățarnic are două fețe și nici un obraz, spunea Nicolae Iorga. Prefăcătoria, fățărnicia şi ipocrizia reprezintă  arsenalul  oricărui „respectabil” politician. Aproape…

   Zice un vechi proverb românesc  că  fățarnicul în adevăr dulce te sărută, dar unde te sărută multă vreme te ustură. Și, drept este că mulți mângâie mâna pe care ar dori-o tăiată. Dacă am aduna aici exemple din fățarnicii ultimilor treizeci și ceva de ani, s-ar umple pagina… 

   Cine sărută mult, rar se întâmplă să nu muște. Mai este o replică celebră, nici nu mai știu unde am auzit-o: unii oameni sunt ca orologiile care arată o oră și sună alta. Despre fățărnicie este vorba, desigur… Așteptăm rocada de primăvară, parcă văd fețele fățărniciei de actualitate românească. Cred că voi fi gata să le spun (lor…) cuvintele lui Franklin, curăță-ți degetul înainte să arăți cu el spre petele mele. În fiecare dintre zilele amărâte ale vieții noastre, continuăm să învățăm pe cheltuiala noastră că vom întâlni mai multe măști decât chipuri.

   Mă uit în ochii lor și le reamintesc că  șarpele e odios nu pentru că muşcă, ci pentru că se ascunde ca să muşte sau că omul este ca luna, arată lumii doar faţa sa luminată, ţinându-şi hidoşeniile în întuneric. Falsa modestie este cel mai mare rafinament al vanităţii, am mai citit eu pe undeva, iar prea-devotaților oameni politici de azi, cu inutilă amărăciune le mai spun că făţărnicia este omagiul pe care viciul îl aduce virtuţii.  Francois de La Rochefoucauld, or fi auzit de el? Făţărnicia, prieteni, este o analogie caricaturală a onestităţii. Câtă dreptate avea Nicolas Chamfort: dacă vrei să pleci în lume, trebuie să accepţi să ţi se spună multe lucruri pe care le ştii de către oameni care le ignoră.

   Un personaj celebru rostea din mijlocul scenei: cu viclenia prinzi chiar şi un leu, cu puterea nu prinzi nici un greier. Păi, de unde greieri? Ne pregătim să-i facem făină europeană, în curând. Despre asta, e indignat un venerabil ministru gargaragiu de azi, dar vine vremea fățărniciei noastre depline, pateu cu umplutură de greieri, cam așa e hrana care se apropie. 

   Și să nu uităm cât adevăr (politic) e în vorbele de mai sus, le repet, poate că le vor auzi și ei, mulţi mângâie mâna pe care ar voi-o tăiată. Știu eu niște bărbați „în și de la putere” cărora   le-aș putea spune că, dacă te razi în cap, nu e bine să păstrezi o șuviță pentru ziua de duminică. Și nu uitați că un fățarnic este ipocritul care-și ucide ambii părinți, iar apoi cere clemență pentru că este orfan. Fățărnicia, dragii mei oameni puternici și atât de hotărâți să ne duceți departe, este lipsa de sinceritate (în purtare, în atitudini etc.), este atitudinea prefăcută și ipocrită, duplicitatea, falsitatea. Luați, bre, un pic de Eminescu: „El veni, copilul mândru… / Având zâmbetul fățarnic /  Pe-a lui buze de coral.”…

   Aș mai scrie ceva și despre fățarnicii evlavioși, cei care vor să fie numiși sfinți și închinați de toți. „Vezi înfățișarea lor exterioară și crezi că fac toate după Dumnezeu, dar inima lor este plină de pizmă și de orice fel de răutate.” Așa zice Sfântul Vasile cel Mare: „Fățarnicul, pururea ținând ură în adâncul inimii lui, arată dragostea pe care o revarsă în afară la vedere, ca stâncile pe fundul mării, care acoperite de apa mică, devin un pericol neașteptat pentru cei ce nu se păzesc”. Adică, „vorbește cu gura și cu buzele cinstește, dar inima lui este departe. Învață învățături în deșert, îi înșeală pe toți cu înfățișarea cuvioasă”. Merge și pentru bărbații de partid și de stat, căci cei fățarnici cu inima ascund mânie și moare de tânăr sufletul lor, iar fățărnicia ascunde amărăciune..

   Parcă i-aș mai spune unui fost marinar și mare cârmaci de țară că lacrimile oricând pregătite arată prefăcătorie, nu jale. Dragă Stolo, vă mai amintiți? Pentru amândoi, dar și pentru mulți alții de acum, închei aici cu vorbele lui La Bruyere… Există o falsă modestie care este deşertăciune, o falsă glorie care este nesocotinţă, o falsă măreţie care este o micime, o falsă virtute care este făţărnicie, o falsă înţelepciune care este prefăcătorie.

   Aia e, cu trupul în biserică și cu gândul la dracul….