O introducere amară…
Să ne întoarcem la habarniștii noștri! Știu că este aproape inutil, oamenii politici din țara mea sunt imuni la orice încercare de dialog, autosuficiența lor e planetară. S-a făcut o listă cu topul trăsăturilor de caracter negative, toate li se potrivesc, de la un capăt la celălalt. Să intrăm „în detalii”, după ce le trimit, legat cu sfoară tricoloră, pachetul cu marile lor „virtuți”. Deci: agresivitate, amânare, aroganță, autoritarism, batjocură, cinism, credulitate, cruzime, defăimare, egoism, fățărnicie, lașitate, ignoranță, incertitudine, indiferență, insolență, intoleranță, invidie, iresponsabilitate, iritabilitate, încăpățânare, lăcomie, lăudăroșenie, lene, minciună, neglijență, nepăsare, ostilitate, ranchiună, răutate, răzbunare, rigiditate, servilism, suspiciune, vanitate, viclenie, vulgaritate, zgârcenie…
XXXVII. Despre ostilitatea lor…
Închei, aici, acest lung serial despre „calitățile” atât de evidente ale oamenilor politici. De la un timp, răbdarea mea a ajuns la un capăt abstract, inutilitatea observațiilor mele morale, pentru dumnealor, mi s-a părut tot mai accentuată. În fine, terminăm cu și în plină ostilitate!
Ostilitatea lor e o realitate doctrinară, li se citește pe chipurile obosite, de atâtea griji pentru țărișoara slujită cu devotament și pricepere, de dimineața până seara târziu. Foarte târziu… Înseamnă dușmănie, vrăjmășie, antipatie, adversitate, animozitate, discordie, ură, zâzanie, dihonie, patos, sfadă, repulsie, resentiment, potrivnicie, vitregie, agresivitate, ranchiună etc. Ostilitatea este, de obicei, un mod de comportare, ea implică refuzul de a coopera şi se poate exprima printr-un şir de atitudini, de la lipsa de bunăvoinţă pasivă la răzvrătire faţă de reguli şi convenţii, implică gelozia faţă de alţii, adesea la nivel de ură. Este, de cele mai multe ori, o trăire de supărare, necaz faţă de lume pentru o tratare incorectă (imaginară sau reală).
Suspiciunea implică proiectarea ostilităţii asupra altora, ea variază de la neîncredere şi prudenţă faţă de alţii, la convingerea că ceilalți oameni urmăresc să te lezeze. Iritabilitatea este capacitatea de a exploda la cea mai mică provocare, se exprimă în comportamente precum izbucniri de pierdere a firii, grosolănie, nemulţumire acută. Apoi, ostilitatea verbală implică exprimarea trăirilor negative faţă de alţii (ceea ce spun şi cum spun), se observă atât în stilul de argumentare, în țipete, strigăte, cât şi în conţinutul verbal al ameninţărilor, blestemelor, hipercriticismului. E un aer de parlament șoșocist aici, dar nu numai… Şi ce faci cu acest întuneric care se transformă pe scena socială în ostilitate? Chiar așa am citit undeva: această urmă de animalitate rămasă înfiptă în liberul arbitru al omului vertical reprezintă un tot ce se revarsă ca o cascadă peste fiecare dintre noi zi de zi şi are nevoie de atenţie. Să vedem când „revărsarea” va avea culoarea aurului putred!
Iată câteva întrebări, pentru ei mai ales: de ce oare suntem ostili, de ce devenim ostili în faţa celuilalt, în ce circumstanţe, cum să ne controlăm comportamentul ostil? Se vede ostilitatea pe chipurile oamenilor, în atitudinile lor bazate pe o doză mare de inconştienţă. Există ostilitate de tip extrovertită, apoi cea introvertită, dar oricum ar fi, ea se ascunde după vorbe dulci şi vine ca valul când nu te aştepţi, fie că unii te invidiază pur şi simplu din diferite motive, fie că vor să obţină ceva de la tine. Este un mod de ură ascunsă asupra sinelui transpusă în practică interlocutorului. Și am mai citit că există și o formă mai puţin cunoscută Această ostilitate mută este mai uşor să o înţelegem definind-o în termenii ce azi circulă prin dezbaterile moralizatoare, în sensul de „comportament pasiv-agresiv”. Din păcate, este o formă de ostilitate des întâlnită, deşi nu ne dăm seama, acest tip de comportament este poate mai dăunător decât orice altceva. Cum adică agresivitate pasivă? Acest tip de comportament îşi are originea în incapacitatea unei persoanei de a-şi exprima furia într-un mod sănătos, direct şi deschis, adică prin dialog din care să se ajungă la o concluzie. Dacă n-ați dat peste astfel de persoane până acum, aflați că sunt politicienii care una spun şi alta fac. Această atitudine este distrugătoare pentru cei din jur. Teama de judecata celorlalți sau de refuzul lor îi îndeamnă să fie aşa, adică pasiv-agresivi, ostili.
Ne scăldăm într-un ocean de ostilitate. Ostilitatea este, adesea, produsul asocierii frustrării cu nivelurile înalte de stres. Majoritatea indivizilor normali îşi pot tolera sentimentele ostile, dar pentru unii chiar şi cele mai slabe sentimente de ostilitate sunt de neacceptat.