TABLETA DE LUNI – Ionuț CRISTACHE – Mic îndreptar moral pentru oamenii politici

O introducere amară…

   

   Să ne întoarcem la habarniștii noștri! Știu că este aproape inutil, oamenii politici din țara mea sunt imuni la orice încercare de dialog, autosuficiența lor e planetară. S-a făcut o listă cu topul trăsăturilor de caracter negative, toate li se potrivesc, de la un capăt la celălalt. Să intrăm „în detalii”, după ce le trimit, legat cu sfoară tricoloră, pachetul cu marile lor „virtuți”. 

   Deci: agresivitate, amânare, aroganță, autoritarism, batjocură, cinism, credulitate, cruzime, defăimare, egoism, fățărnicie, lașitate, ignoranță, incertitudine, indiferență, insolență, intoleranță, invidie, iresponsabilitate, iritabilitate, încăpățânare, lăcomie, lăudăroșenie, lene, minciună, neglijență, nepăsare, ostilitate, ranchiună, răutate, răzbunare, rigiditate, servilism, suspiciune, vanitate, viclenie, vulgaritate, zgârcenie…

 

XVII.  Despre servilismul lor… (prima parte)

 

   Servilism, slugărnicie… Avem atâtea exemple, dar niciunul nu-l întrece pe cel în care un ales local, din Ploiești parcă, pupa mâna șefului său. Mai țineți minte? Sau un exemplu mai nou: ministrul Sorin Grindeanu (cel care mai vrea o tură…) a primit de la Mitropolitul Moldovei, via șeful PSD Iași, o biblie cu numele său inscripționat pe copertă. Adică, șeful PSD Iași, senatorul Maricel Popa, i-a înmânat ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, o biblie dăruită de Mitropolitul Teofan al Moldovei și Bucovinei, potrivit unei postări pe Facebook a liderului social-democraților ieșeni. Imaginile postate de Maricel Popa arată că biblia are inscripționată pe copertă numele și funcția „Vicepremier Sorin Grindeanu”. Mesajul lui Maricel Popa e în ton cu gestul inscripționării Bibliei: „Cred că atunci când muncești din suflet pentru oameni și pui binele acestora mai presus de toate, Dumnezeu îți călăuzește pașii! Tocmai de aceea a fost o mare bucurie pentru mine să-i pot dărui ministrului Sorin Grindeanu, din partea Părintelui Mitropolit Teofan al Moldovei și Bucovinei, Sfânta Biblie care să-i lumineze calea și care să-i dea puterea necesară de a duce la bun sfârșit marele și importantul proiect al autostrăzii care să lege Moldova de Vestul Țării! Întreaga regiune își pune încrederea în ministrul social-democrat să finalizeze cu bine marea lucrare și știu că Sorin Grindeanu e omul potrivit, la locul potrivit!”. Ca pe vremuri, mult stimate și iubite! Dar cine să-și mai amintească?

   De altfel, servilismul înseamnă și slugărnicie, spirit și atitudine de supunere josnică, lingușire, ploconeală, umilință, înjosire, căciuleală etc. și are ceva din voluntariatul specific conformismului și ceva din spășirea tipică obedienței. Am citit chiar că servilismul se remarcă prin complezența izvorâtă din exces de zel și un mare adaos de onctuozitate la atitudinea obedientă. Știu eu câțiva oameni politici de pe la noi care ar citi cu mare greutate cuvintele de mai sus… 

   Se mai spune că există servilism din vocație și servilism din oportunism. Chiar așa este, unii oameni pur și simplu au vocație de sclavi. Ei „funcționează” cel mai bine atunci când li se ordonă arogant, iar ei execută fără crâcnire. În secolul al XVI-lea, Étienne de La Boétie, in „Discurs asupra servituții voluntare”, observa că servitutea nu este neapărat rezultatul unei supuneri violente, întreținută ulterior prin forță, ci efectul unei supuneri voluntare. Și se întreba: de ce renunță oamenii la starea naturală de libertate pentru a se supune până la a-și contrazice instinctul de conservare? El nu i-a cunoscut pe slugarnicii din vârful puterii noastre devotate patriei, poporului, ce zic eu aici, lumii, altfel ar fi găsit numeroase argumente la dilemele lui. Autorul nostru a dat două răspunsuri: 1.pentru ca sunt seduși de putere și 2.pentru că le convine. El scrie că supușii se folosesc lucrativ de paternalismul puterii, cesionându-si libertatea, corupându-și caracterul, pentru a obține avantaje și pentru a participa la piramida puterii. Pentru că, se știe, se întâmplă des ca supușii să fie servili cu stăpânii și tartori cu cei de sub ei. Altcineva afirma că servilismul este masca trădării, iar munca fără rugăciune este servilism și rugăciunea fără muncă e cerşetorie. Cred că o spunea Părintele Cleopa… Și da, slugărnicia este un  mod de viață. 

   De altfel, am citit un foarte interesant articol în care se face o incursiune amplă în istoria servilismului din tradiția politică, și nu numai, românească. Despre acest subiect, însă, în continuarea de săptămâna viitoare…