Și cum mai e cu timpul vieții noastre, care a încremenit în neajunsuri, apăsări și dileme? Dilema, spunea Cicero, este o situație în care, orice variantă ai alege, ești găsit în nesiguranță. Este un raționament care propune două soluții, dintre care trebuie aleasă una, deși ambele duc la aceeași concluzie.
Cam așa suntem și azi noi toți, cei care ar trebui să alegem între două soluții cu perspective aproape egale, adică într-o situație care ar putea să aibă două ieșiri, ambele defavorabile. Vedeți dumneavoastră, ne dorim multe, în lumea strâmbă de azi: să plece nenea acela greu vorbitor de limbă română din cutare loc al puterii, să fie înlocuită șefa Avocatul Poporului, înțepenită în interimatul ei, să facă partidul cel aurit familia tradițională să triumfe, să nu schimbe elefanții din deal Codurile Penale, fără să modernizeze justiția română, să i se radă mustața tinerelului cărunt din cutare minister și așa mai departe. Dar vă întreb: sunteți siguri că, în loc, vine un vorbitor cu alfabetul complet? Tot astfel, vine un șef mai apretat la SIE sau la SRI? E mai sănătoasă o alternativă micșorată? Va fi politica noastră externă mai performantă? Etc.
Abia de aici ar putea să înceapă o discuție mai serioasă. Dar cine are timp pentru așa ceva? E vară, sfârâie grătarele, se bronzează românul, defilează alți șoimi ai patriei pentru doamnele elegante și inteligente din fruntea bucatelor, se însoară un flăcău tomnatic, poate chiar și președintele, exersează șefii justiției corectitudinea politică. Și multe altele care se tot petrec, cu TVA-ul mărit, dar cui îi pasă? Inflația este precum un trandafir stropit dimineața, care miroase a rahat, în curând vor sosi facturile burdușite cu noile tarife liberalizate…
Evident, certitudinile sunt rare în zilele noastre. Auzim discursuri găunoase, lipsite de logică, fără răspunsuri, îmbălsămate cu vorbele rare, sacadate, goale de orice conținut, care sună precum o sirenă de ora zece, la exercițiile de alarmare a populației. Ne uităm moleșiți la covorul roșu așternut pentru țurloaiele fragile ale unui criminal, primim drept în față aplauzele fleșcăite ale celui mai puternic om al planetei, gata de îmbrățișările otrăvite…
Cam asta e cu dilemele, când se aprinde corabia, mori și dacă stai în ea și dacă sari în apă. Sau altfel spus, săracul e nefericit că n-are bani, iar bogatul avându-i, abuzează de trai bun și tot nefericit este.
Facebook
WhatsApp
TikTok
