Niciodată aroganța nu a fost semnul inimilor mari. Orgoliul te poate face mai puternic, dar nu mai fericit, este cel dintâi dintre tiranii memoriei falsificate de ceilalți, lingușitorii din jur. Un scriitor important zicea că orice singurătate are momentele ei de orgoliu, iar în renunțările noastre există multă suferință. Altfel, orgoliul nu reușește niciodată mai bine ca atunci când se acoperă de modestie. Falsă și ea… Orice minte strâmbă are, totuși, loc pentru îngâmfare și înfumurare. Așa se face că atunci când orgoliul strălucește prea tare, orice înțelepciune se întunecă. Silă… Cam asta e tot, o silă care înghețată în iarna ce vine peste noi. Urcăm pe scări fragile și lipsite de culoare. Spre împliniri mărețe!
*
Câteva vorbe ale lui Emil Cioran: despre viață nu poți scrie decât cu un toc muiat în lacrimi. Și nu te mânia pe Dumnezeu că a creat tigrul, mulțumește-i că nu i-a pus aripi. Pitagora scria că în cetăți intră mai întâi luxul, apoi îmbuibarea și trufia, iar după aceea pierzania. Ar trebui să avem un iad pentru mânie, un iad pentru trufie și altul pentru dezmierdare, adică o întreagă simfonie de iaduri. S-a spus că există un fel de trufie care constă într-o prea bună părere despre propria persoană, despre propria noastră valoare. E un sentiment nesocotit, în baza căruia ne arătăm nouă înșine altfel decât suntem. Virtuțile s-ar schimba în trufie, dacă n-ar fi biciuite de vicii. Shakespeare… Când suntem obosiți de cei vii, ne adresăm morților, care nu au silă, nici trufie, nici gânduri ascunse. Mereu există o soluție…
*
Se spune despre un om grosolan că e lipsit de delicatețe, adică necizelat și primitiv. Vorbind despre boierii din vremea lui, Caragiale îi numea din topor, cilibii și cam subțiri. Nici cu boierii de azi nu ne facem de rușine. De altfel, grosolănia este imitația de tărie a omului slab. Un moralist francez scria că atunci când cineva ne înștiințează că ar dori să fie sincer cu noi, ar trebui să ne gândim că întotdeauna va relata vreun episod personal, interesant doar pentru el și ne va comunica urgent vreo grosolănie. Un adevăr fără interese poate fi eclipsat de o emoționantă falsitate. Greu, nu?
*
Vă amintesc cuvintele unui uriaș dramaturg: conversația trebuie să fie plăcută și fără grosolănie, isteață și fără afectare, liberă și fără indecență, pătrunzătoare și fără dispreț față de alții, decentă și fără falsitate. Noroc că nu mă vede nimeni, aș zâmbi cu resemnare la toate acestea. Știți cum se mai spune, cine e fals cu unul, poate fi fals cu doi. De altfel, există foarte multe lucruri frumoase pline de falsitate. Calitățile înnăscute ale îngerilor se văd din copilăria lor. Raiul se apropie de noi tot mai greu?
Facebook
WhatsApp
TikTok
