Radu sin Apostol, din Cobia îl acuza pe Iorgu Ioanidis – arendaşul mănăstirii Cozia – că „preacurveşte” cu soţia sa, Zamfira, afirmând: „eu munceam ziua în curte, iar noaptea mă închidea în grajd cu lacătul, iar el se culca cu nevasta mea”. El mai declarase de asemenea că l-a îmbrâncit de i-a spart dinţii şi a tăbărât pe el, lăsându-l mai mult mort.
Andreiana ot Băleni fusese răpită şi violată într-o pădure de Păun sin Mihai, împreună cu mai mulţi, dar orfană, împreună cu mai mulţi fraţi, renunţa la acuzaţie, în schimbul sumei de 130 de lei.
O crimă odioasă, după care ai putea crede că a fost scris Baltagul, s-a petrecut la Corneşti, unde Neacşu şi Ion Măcău – localnici – s-au întovărăşit cu Tăchiţă din comuna Frasin, pentru a-şi vinde mărfurile în târgul de la Ploieşti. Când Neacşu i-a cerut lui Tăchiţă „partea sa din vânzare”, Tăchiţă i-a dat 7 taleri, care lui Neacşu i s-au părut prea puţini, aşa încât „i-au rupt punga de la brâu şi au mai luat 4 taleri. După aceea s-au pus toţi trei la băutură până noaptea târziu”. A doua zi, în drum spre casă s-au oprit la cârciuma lui Radu, unde au mâncat şi au băut 3 oca de vin, după care Neacşu şi Tăchiţă au început din nou să se certe, Tăchiţă dezbrăcându-l şi luându-i toţi banii. Pentru a nu depune însă o plângere pentru tâlhărie, Tăchiţă şi Ion Măcău au hotărât să îl urmărească şi să îl omoare pe Neacșu.