1. 1927…
Primăria oraşului respingea oferta reprezentanţei Ford în România, prin care ar fi putut achiziţiona o camionetă Ford cu accesorii de vidanjare, la preţul de 500.000 lei; ea rămânea astfel fidelă vechiului sistem ce folosea „butoaie de lemn şi tracţiune animală”
Oraşul era împărţit în sectoare: sectorul I începea de la „Infirmeria de Ochi de la Teiş şi mergea pe Calea Domnească, până la intersecţia cu strada Lt. Pârvan Popescu”; sectorul II cuprindea partea de vest a oraşului, între străzile Lt. Pârvan Popescu şi C. Comăneanu (actuală Câmpulung); sectorul III cuprindea centrul oraşului; sectorul IV era în sud, începând de la intersecţia Căii Domneşti cu str. Cpt. Constantinescu Constantin şi continuând până în mahalaua Sârbilor.
La 9 ianuarie, se desfăşura la Sala de Arme, tragerea la sorţi a biletelor pentru loteria „Plugarul”, organizată de Asociaţia Invalizilor, Orfanilor şi Văduvelor de Război.
Începea construcţia Spitalului Judeţean, pe strada Tudor Vladimirescu.
În august, se adopta un regulament de comportament pentru funcţionarii Serviciului Tehnic în care se preciza printre altele: „nimeni nu are voie să creeze atmosferă iritantă în raporturile cu colegii sau cu persoanele străine de Serviciu; este cu desăvârşire interzisă purtarea nemanierată, purtarea arogantă şi cu atât mai mult expresiile triviale; nimeni nu are voie să facă lectură sau lucru manual în timpul serviciului”…
2. 1922…
Societatea „Automobil Club Regal Român” organiza la 15 iunie 1922 o „mare cursă de regularitate”. Ea s-a desfășurat pe circuitul Bucureşti-Piteşti-Câmpulung-Braşov-Făgăraş-Sibiu-Sebeş-Deva-Lugoj-Timişoara-Arad-Oradea-Cluj-Turda-Tg.Mureş-Sighişoara-Odorhei-Braşov-Sinaia-Târgovişte-Bucureşti, ocazie cu care locuitorii oraşului s-au înghesuit pe Calea Domnească, pentru a-i urmări pe participanţi.
În acelaşi an, 1922, era interzisă difuzarea filmului „Carol de Habsburg”, din motive de la sine înţelese (e vorba de ultimul împărat al Austro-Ungariei).
Tot în 1922, se constata o creştere alarmantă a falsificării vinurilor, pe care „unii cetăţeni îl produc din boască sau drojdie de vin”.
E anul în care se interzice acordarea de autorizaţii pentru cluburi „în care se joacă cărţi şi jocuri de noroc”.
Şi atunci, furtul lemnelor era „sport naţional”, fapt dovedit de adrese ale Ministerului de Interne care solicita adoptarea unor măsuri aspre în aceste cazuri.
Trei tinere orfane din judeţul Dâmboviţa primeau câte 3000 de lei ca zestre, din partea Reginei Maria, în acelaşi an.
Deşi programul funcţionarilor de la Prefectura Dâmboviţa era de la 7 la 13.00, se prevedea că aceştia puteau întârzia un sfert de oră, doar dacă acest fapt nu „devenea o obişnuinţă”.
De departe, cel mai interesant aspect caracteristic anului calendaristic la care ne-am referit ni s-a părut intensificarea propagandei în favoarea emigrării în… SUA.
Radu Alexandru STATE este doctor în istorie, consilier principal la Serviciul Județean Dâmbovița al Arhivelor Naționale și ardelean de Târgoviște…
Facebook
WhatsApp
TikTok
