Cooperativele meșteșugărești, aflate în subordinea Sfatului Popular elaborau rapoarte de sinteză privind activitatea desfășurată, din care aflăm, de pildă, despre realizarea planului de producție în proporție de 361% (!!!), de către cooperativa „Încălțămintea”, la confecțiile din piele; nu la fel de bine stăteau lucrurile la sortimentul încălțăminte, motivul constituindu-l lipsa de materii prime.
Cooperativa „Vasile Roaită” realiza beneficii din vânzări, în sumă de aproape 50.000 de lei și cam tot atât înregistra și pierderi. Deși planul de producție fusese îndeplinit în proporție de peste 100%, prețurile de cost crescuseră ca urmare a creșterii prețului kilowatului, de la 0,65 lei, la 1,10 lei (din anul 1956, curentul nu se mai plătea prin apreciere, ci în funcție de consum); de asemenea, fuseseră introduse noile tarife de salarizare. Se ajunsese, astfel, ca prețul de cost al unui costum bărbătesc să fie de aproape 230 de lei, dar acesta era comercializat doar cu 155 de lei.
Cooperativa „Munca Invalizilor” se confrunta cu aceeași lipsă de materii prime, în special talpă pentru pantofii necesari secției de cizmărie, așa încât realiza doar puțin peste 60% din planul propus.
Cooperativa „Ciocanul”, în schimb, prin specificul activităților desfășurate (construcții, reparații industriale) reușea să se dovedească extrem de rentabilă, totuși cea mai bună situație se înregistra la „Higiena”: procentul foarte bun realizat de aceasta era explicat de faptul că în subordinea sa se aflau toate frizeriile și coaforurile din oraș.
Îmbunătățirea eficienței acestor unități economice era realizabilă, din punctul de vedere al Comitetului Executiv al Sfatului Popular, prin intervenția promptă la furnizorii de materii prime și prin respectarea termenelor contractelor încheiate de cooperative, cu clienții lor.
Radu Alexandru STATE este doctor în istorie, consilier principal la Serviciul Județean Dâmbovița al Arhivelor Naționale și ardelean de Târgoviște…
Facebook
WhatsApp
TikTok
