În ajunul intrării în primul război mondial în România existau, ca şi azi, manuale alternative; fiecare şcoală alegea varianta dorită, aşa cum Abecedarul folosit era, spre exemplu, cel al cărui autor era Juarez Movilă – la şcoala din comuna Boţeşti, cel alcătuit de P.Dulfu – la şcoala din comuna Gura Ocniţei, ori cel scris de I.Ciorănescu – la şcoala din comuna Bogaţi, în vreme de conducerea şcolii din Pucioasa – Podurile optase pentru Abecedarul alcătuit de G.A.Antonescu.
La fel stăteau lucrurile în cazul manualului de Geografie a judeţului Dâmboviţa, pentru care şcolile avuseseră de ales între manualul autorilor N.Tebeică (revizorul şcolar al judeţului) şi Tudoran şi cel alcătuit prin colaborarea dintre P.Dulfu şi Dima Cristescu.
Pentru Citire, variantele de manual existente în şcolile dâmboviţene erau cele elaborate de Gh.Coşbuc, Sp.Popescu, B.Ţuţuianu şi Miclescu, P.Dulfu şi Dima Cristescu.
La Şcoala nr.1 de Băieţi din Târgovişte, de pildă, în anul 1916 se învăţa după următoarele manuale şcolare: la clasa I – Abecedar de P.Şerdinescu, Aritmetica de Şt.Negulescu şi Gr.Teodosiu, Caiet de desen de Juarez Movilă, Caiet de caligrafie de Dobrovici; la clasa a II-a – Citirea de Lupu Antonescu şi Fl.Dumitrescu, Aritmetica de Spiridon Popescu, Geografia judeţului Dâmboviţa de Tebeică şi Tudoran, Caiet de desen de Şt.Negulescu, Caiet de caligrafie de C.Teodorescu; la clasa a III-a – Citirea de Gh.Coşbuc, Aritmetica de Dinu Patriciu, Gramatica de N.Costescu, Gh.Ionescu şi R.Popescu, Geografia de Mătăsaru şi Antonescu, caietele de desen şi caligrafie de C.Teodorescu; la clasa a IV-a – Citirea de Gh.Scraba Negulescu, Aritmetica de Dinu Patriciu, Gramatica de Costescu, Ionescu şi Popescu, Geografia de Patriciu şi Teodoru, Caiet de desen de Şt.Negulescu şi Caiet de caligrafie de Borzovan.
Și, pe atunci, manualele soseau la timp în școlile dâmbovițene…