La 9 martie 1940, prin decizia cu numărul 10, primarul Constantin Ivan stabilea o contribuţie anuală fixă în valoare de 30 de lei, pentru întreţinerea serviciului de pază a comunei, pe lângă aceasta fiecare locuitor fiind impozitat cu 5% din veniturile declarate în rolurile fiscale.
Locuitoarea Rafira Bucur Dănciucă îl reclama pe secretarul comunei, Ion Anghelescu, pe motiv că ar fi sustras din grâul şi porumbul destinat familiilor concentraţilor.
La 3 octombrie 1940, prefectul Vladimir Spătaru numea un nou primar, în persoana lui Dumitru Stoica şi pe ajutorul său, Ionică Ionescu.
La 24 decembrie, noul primar decidea să modifice bugetul comunal, pentru a acoperi costurile reparaţiilor la localul Primăriei, afectat de cutremurul din acel an şi aloca fonduri necesare achiziţionării de gaz, ulei şi săpun pentru deparazitarea locuitorilor.
La 27 septembrie 1941, noul primar Ioan Ivănescu fixa preţurile maximale la produse alimentare, precum: pâinea de 700 de grame (12 lei), zahărul tos (46 lei/kg), uleiul (75 lei/litru), brânza de oaie (150 lei/kg), laptele (10 lei/litru), cartofii (10 lei/kg).
La 18 august 1942, pretorul Plăşii Pucioasa, Stelian Zissu, hotăra să facă o inspecţie la Primăria din Măneşti, pe care o găsea la ora 12.15 încuiată, secretarul (ultimul angajat aflat în clădire) fiind şi el pe picior de plecare. Conform declaraţiei acestuia, primarul, notarul şi casierul erau plecaţi la Târgovişte pentru discutarea conturilor de gestiune, însă nu exista nici o adresă de convocare, din partea Prefecturii. Între constatările pretorului se mai aflau aspectul neîngrijit al localului Primăriei şi al curţii acesteia, cu „pomi nevăruiţi, necurăţaţi, nesăpaţi”, precum şi existenţa, într-o încăpere a localului, a unui dispensar medical condus de dr.Giovanidis.
Radu Alexandru STATE este doctor în istorie, consilier principal la Serviciul Județean Dâmbovița al Arhivelor Naționale și ardelean de Târgoviște…
Facebook
WhatsApp
TikTok
