TABLETA DE JOI – Radu Alexandru STATE – Două pagini de istorie dâmbovițeană

1. Târgoviștene…

– La 21 septembrie 1938 actorii Teatrului Naţional din Bucureşti susţineau pe scena Sălii de Arme reprezentaţia cu succes de 3 ani pe scena bucureşteană, „Oameni pe un sloi de gheaţă”;

– La 19 februarie 1939, la stolul (subdiviziune a organizaţiei Străjerilor) Şcolii nr.2 se desfăşura o şezătoare strejărească, urmată de bal;

– În iulie 1940 se înfiinţa Oficiul de Ajutorare a Refugiaţilor din Basarabia şi Bucovina, care funcţiona în clădirea Liceului Industrial de Fete, de pe Calea Domnească şi care era condus de directoarea liceului-Maria Ionescu şi de comandantul cohortei de străjeri-D.Ştefănescu;

– În acelaşi an, la Târgovişte îşi desfăşura activitatea Societatea Corală Cântarea României, condusă de Gh.Rusu, avându-i între solişti pe sopranele Maria Georgescu, Olga Gardon, Aurelia Popescu, Tanţy Ogescu, altistele Ecaterina Anghel, Elena Rusu, Paula Şotângeanu, , tenorii Nicolae Georgescu, Eugen Vâlculescu, Aurel Mateescu, baritonii Costel Georgescu, Constantin Tupallek şi pe başii Gh.Kindilidis, Grigore Constantinescu, lt.Victor Grabinsky;

– La 17 ianuarie 1941, prin Decretul nr.92, generalul Antonescu aproba Primăriei Târgovişte un împrumut de 200 de milioane de lei pentru lucrări edilitare, plata anuităţilor urmând a fi făcută din cota minimală de 40 de milioane de lei care reveneau oraşului din suprataxele petroliere;

– În anul 1941 populaţia oraşului era de 19.005 locuitori, dintre care 17.828 români, 251-germani, 133-evrei, 129-maghiari şi 567-alte naţionalităţi;

– Intrarea României în cel de-al doilea Război Mondial (22 iunie 1941) ducea la apariţia crizei alimentare, astfel încât, la 12 ianuarie 1942 pâinea era raţionalizată, eliberându-se pe cartele raţii de 300 gr./persoană, din făină integrală. Dacă în anul 1938 oraşului îi erau repartizate 9600 kg de făină, acum cantitatea fusese redusă la 4360 kg.

 

2.Dâmbovițene…

  – În anul 1938 cele mai multe comune dâmboviţene nu dispuneau de reţea de apă şi canalizare. Totuşi, spre deosebire de localităţile preponderent agrare, cele în care existau unităţi economice industriale beneficiau de băi populare. Astfel, la Ochiuri, Societatea Astra Română construise o baie cu aburi, iar la Ocniţa exista baie de aburi şi cabine cu căzi, puse la dispoziţie de Creditul Minier. Comuna Gura Ocniţei se putea lăuda cu existenţa a trei băi populare, construite de societăţile Româno-Americană, Concordia şi Prahova, la fel comuna Bucşani, unde trei băi fuseseră construite de Steaua Română, Columbia şi Concordia.

   – Nu doar întreprinderile petroliere aveau astfel de investiţii, la Fieni exista una a Fabricii de Ciment, la Brăneşti Ţesătoria Stan Rizescu avea de asemenea o baie publică şi la Moroeni, societatea forestieră din comună construise, de asemenea, o baie.

Radu Alexandru STATE  este  doctor în istorie, consilier principal la Serviciul Județean Dâmbovița al Arhivelor Naționale  și ardelean de Târgoviște…