- O vizită regală la Târgoviște
La 12 noiembrie 1933, cu ocazia sfinţirii Mitropoliei sosea la Târgovişte, venind de la Sinaia cu autoturismul personal, regele Carol al II-lea. Cortegiul regal s-a format după intrarea de pe podul Mihai Bravu şi era deschis de trăsura în care se afla şeful Poliţiei, urmată de autoturismul regal, flancat de doi călăreţi cu „dolmane”, din cadrul Regimentului de Escortă Regală. După acesta, automobilele în care se aflau Maiestatea Sa Mihai, Marele Voievod de Alba Iulia şi Alteţa Sa, Principele Nicolae. Cortegiul îl încheia un Escadron de elevi ai Şcolii de Cavalerie. La Mitropolie, regele a fost întâmpinat de Patriarhul Miron Cristea, de membrii Guvernului şi de primarul oraşului; comandantul Garnizoanei a dat raportul, „în acompaniamentul Companiei de onoare cu muzică şi drapel”. După sfinţirea lăcaşului de cult a asistat la defilarea tinerilor din oraş, pentru reuşita căreia au fost amenajate două platforme împodobite cu covoare tradiţionale. Platforma centrală era ocupată de membrii familiei regale, de-o parte şi de alta a acesteia aflându-se reprezentanţii Guvernului, respectiv ai Curţii Regale. Manifestarea, atent supervizată de un adjutant regal, care s-a asigurat de urmarea întocmai a protocolului s-a încheiat mai repede decât se preconizase, renunţându-se la participarea oficialilor, la sărbătorirea centenarului Şcolii primare nr.1.
- Unde mai mergem astă seară la Târgoviște?
Într-una dintre serile anului 1921 puteaţi lua cina la unul dintre restaurantele de categoria I din oraş, aşa cum era, de pildă, cel situat în strada Libertăţii la nr.14. Se numea „Central” şi era proprietatea lui I.H.Constantinescu, în vreme ce pe strada I.E.Rădulescu, nr.34, se afla proprietatea lui Al.Lupoiu, cu denumirea „Piticu”. Pentru cei cu venituri ceva mai modeste exista posibilitatea de a alege dintre restaurantele cotate a fi de categoria a II-a: „Galben”-situat în I.C.Brătianu, nr.15, proprietar V.Popescu sau „Pitiş”, de pe strada.Stelea, nr.1, proprietar C.Pitiş. Atunci când nu erau însoţiţi de consoarte, domnii puteau să se oprească la bodega „Lăzărescu”, de pe strada .I.C.Brătianu, nr.7, dar pentru o seară mai „picantă”, alegerea potrivită era Cabaretul situat în strada Stelea, la nr.5, aflat în proprietatea lui Florin Pârvulescu. Clubul Liberal era o oprire tocmai potrivită pentru aceia care nu-şi doreau să fie serviţi cu nimic altceva, în afară de politică. Turiştii ajunşi pe meleaguri târgoviştene puteau opta pentru cazarea într-unul dintre cele trei hoteluri de categoria I: „Bucureşti”, „Vulturu” sau „Bulevard”. Strada Libertăţii era, de departe, centrul de atracţie al urbei noastre, cu cele 2 hoteluri, o cofetărie, patru restaurante şi trei cafenele ale sale. Când alegeau să şi mănânce, cei interesaţi aveau la dispoziţie în meniu, un rasol cu sos de hrean care costa 4 lei şi tot atât plăteau pentru o mâncare de gutui, cu carne, în vreme ce pulpa de purcel la tavă, cu garnitura aferentă scotea din buzunarul doritorului de răsfăţ culinar, suma de 7 lei. Perioadă de post fiind, am tras cu ochiul şi la meniurile adecvate, observând însă că preţurile tot cam pe-acolo se opreau, indiferent că era vorba de-o iahnie de praz (4 lei) sau de o porţie de sarmale de post, care tot atât costa. Pentru a vă face o părere despre cât de accesibilă era o astfel de distracţie, mai trebuie să vă spun că salariaţii Primăriei, spre exemplu, aveau un venit lunar cuprins între 200 (cât câştiga un uşier) şi 900 de lei (salariul secretarului). Până la „întâlnirea” următoare, vă las să vă delectaţi singuri, cu… calculele.
RADU ALEXANDRU STATE este doctor în istorie, consilier principal la Serviciul Județean Dâmbovița al Arhivelor Naționale și ardelean de Târgoviște…
Facebook
WhatsApp
TikTok
