TABLETA DE JOI – Radu Alexandru STATE – Două file de istorie dâmbovițeană

1.Căminul de ucenici din Târgovişte

    Înfiinţat în anul 1930, ajunsese ca în 1936 să aibă 86 de interni, dintre care 69 erau angajaţi ai Arsenalului Armatei. Unele aspecte negative sesizate de Ioan Nicolaescu Ministerului Muncii, ducea la efectuarea unei inspecţii de către subinspectorul de la Inspectoratul Muncii Târgovişte-Emilian Boandăr, încheiată cu un proces-verbal ce cuprindea următoarele constatări:

-fiecare ucenic primea zilnic o pâine neagră de 800 de grame, împărţită în trei părţi la cele trei mese;

-faptul că ucenicii găsiseră viermi în mâncarea cu prune sau cea cu măsline era calificat ca fiind ceva normal, considerându-se că asta se întâmpla chiar şi în unele restaurante;

-faptul că ucenicii găsiseră în mâncare „un cui de gheată şi gândaci de pâine” era pus pe seama neglijenţei bucătăresei, căreia i s-a atras atenţia că va fi demisă la următoarea abatere;

-faptul că în mâncare se găseau adesea oase se datora sumei mici alocate lunar pentru hrana fiecăruia, adică 480 de lei (nu 1300, cum pretindea reclamantul), iar cu aceşti bani nu se putea achiziţiona doar carne fără os;

-ceaiul nu putea fi prea dulce, aşa cum afirmau ucenicii, pentru simplul motiv că cei 16 lei alocaţi pentru o zi nu ar fi permis să se cumpere ceva prea mult….

   Concluzia lui Boandăr era că ucenicii se revoltau, de fapt, pentru pedepsele primite de la directorul căminului, dar şi la instigarea fostului director, Gh. Marinescu, nemulţumit de schimbarea sa din funcţie. În opinia aceluiaşi, mâncarea primită aici era net superioară celei primite de ucenicii aflaţi la patroni şi ea consta din: un ceai şi 1/3 pâine la micul dejun, ciorbă de cartofi şi fasole bătută cu varză acră, la dejun şi macaroane cu zahăr şi ceai, la cină.

2. Noiembrie 1946, în Dâmbovița

   Fără un motiv anume, m-am gândit să vă amintesc astăzi un moment dificil (am vrut, pentru o clipă să folosesc cuvântul „trist”, dar am zilnic o problemă de conştiinţă, în legătură cu acest fapt) din istoria noastră, anume alegerile din noiembrie 1946, acelea care practic au oficializat comunismul în România. Organizate de guvernul „democratic” condus de dr. Petru Groza, care conţinea, între membri, câţiva dizidenţi din rândul partidelor „istorice” (pentru a se crea iluzia reprezentativităţii) şi desfăşurate sub atenta supraveghere a armatei sovietice, aceste alegeri  au avut un rezultat la vederea căruia comuniştii nu au căutat măcar, o modalitate de fraudare; fiind de ajuns să inverseze datele rezultate.

   În România, unde mişcarea de stânga nu a avut niciodată succes (vezi episodul din anul 1917, când trupele ruse aflate în Moldova au trecut de partea „roşilor”, instigând la revoltă şi armata română, însă fără sorţi de izbândă) era firesc ca românii să desfăşoare, în ziua alegerilor, acţiuni care aveau scopul  de a opri acest act nefast.

   Se întâmpla la fel şi în Dâmboviţa unde, într-un caiet de note telefonice adresate prefectului judeţului, trimise de reprezentanţii comuniştilor, aflăm de incidente de la cele mai mărunte, (precum tăierea liniilor telefonice la Doiceşti sau Vulcana Pandele), până la unele cu adevărat grave, aşa cum a fost aruncarea unei grenade in curtea casei liderului Frontului Plugarilor din Dâmboviţa. La Izvoare, preşedintele Secţiei de votare fusese nevoit  să se refugieze din calea sătenilor care îl asediaseră.

   Probabil cel mai grav dintre incidentele păstrate în amintirea istorică a fost însă cel din comuna Poiana de Jos. Aici era prezent, din partea opoziţiei, unul dintre liderii Partidului Naţional Ţărănesc, Cezar Spineanu; locuitorii „au tras focuri de armă”  asupra Secţiei de votare, autorităţile răspunzând cu aceeaşi monedă. A fost nevoie de intervenţia armatei, care a trimis în localitate inclusiv blindate, pentru a calma spiritele

   Fără îndoială faptul este unul ieşit din  comun, unul demn de amintit de Istorie, azi, însă nu pot să nu vă dezvălui ceea ce puţini ştiu: să „descifrez” textul manuscris al acestei note telefonice a fost, pe alocuri, o misiune mai dificilă chiar decât descifrarea unui document din paleografia chirilică…

RADU ALEXANDRU STATE  este  doctor în istorie, consilier principal la Serviciul Județean Dâmbovița al Arhivelor Naționale  și ardelean de Târgoviște…