- O grevă…
La 28 noiembrie 1931 brutarii Târgoviştei trimiteau o plângere Primăriei, prin care îşi manifestau nemulţumirea în faţa refuzului acesteia de a accepta creşterea preţului pâinii negre de 900 de grame, de la 4 la 5 lei. Ei îşi motivau dorinţa prin aceea că făina se vindea cu un preţ de 4,10 lei şi ameninţau cu încetarea producţiei de pâine, la 1 decembrie.
Ca răspuns la această situaţie neobişnuită, primarul oraşului îi îndemna pe locuitori să-şi procure făină, pentru a-şi produce pâinea în gospodăriile proprii, informând totodată Inspectoratul Muncii Târgovişte, pentru a pune cazul spre dezbatere Comisiei de Conciliere, al cărui preşedinte era Gheorghe Harly (şeful Inspectoratului Muncii).
Se ajunsese în acest impas deşi existaseră tratative între brutari şi reprezentanţii Primăriei, dar instituţia nu putea să intervină în modificarea preţului pâinii, datorită Jurnalului Consiliului de Miniştri din vara lui 1931, care stabilea ca preţul acesteia să rămână cel valabil în momentul publicării jurnalului în Monitorul Oficial. Adică 4 lei, cât era acest preţ la Târgovişte, pentru că preţul varia de la o localitate la alta, aşa încât în noiembrie la Pucioasa, spre exemplu, aceeaşi pâine neagră de 900 de grame costa 5 lei.
O altă măsură găsită de primărie pentru stingerea conflictului a fost acordul dat brutarilor de a micşora greutatea pâinii, la 800 grame, dar în spiritul românesc aceştia o scot la 740 grame.sau chiar la 700 grame, fapt care va atrage adesea confiscarea mărfii de către organele de control ale primăriei.
În cadrul Comisiei de Conciliere la care au participat şi reprezentanţi din Primărie şi dintre locuitorii oraşului s-a ajuns la o soluţie care a stopat greva brutarilor: pâine urma să coste 5 lei, dar să cântărească 1 kg, Primăria urmând să renunţe la cei 10 bani-taxa pe pâine. Noul preţ era aprobat de Ministerul de Interne.
- Serata venețiană din parcul târgoviștean
Focul de artificii devenit astăzi un must have al tuturor evenimentelor sociale constituia, în urmă cu vreo sută de ani, un eveniment ieşit din comun, aşa cum a fost cel organizat duminică, 9 septembrie 1901.
Începând cu orele 17.00, după cum se anunţa publicului interesat, maestrul pirotehnist Anton Ficaş, împreună cu absolventul de Conservator, Grigore Savu ofereau, în spaţiul foarte potrivit ales al Grădinii Publice târgoviştene, o autentică „Serată Veneţiană”. Era vorba, în fapt, despre un eveniment caritabil, fondurile obţinute urmând a fi donate Societăţii „Caritatea”, pusă în slujba sprijinirii materiale a elevilor săraci.
Prima parte a programului serii era dedicată declamaţiilor, monologurilor comice şi anecdotelor populare rolul de amfitrion avându-l artistul Grigore Savu; pentru cea de-a doua parte, organizatorii pregătiseră o mare bătaie de flori, confetti, precum şi „asaltul de serpentine”. Animaţi de dorinţa ca publicul să se distreze, „fără ca să cheltuiască mult” s-a decis vânzarea de confetti fără adaos comercial.
Cel mai important moment al serii urma a-l constitui însă de departe, aprinderea artificiilor care purtau, într-un mod cu totul inedit, denumirile date de artist: Crucea malteză, Moara de vânt, Telegraful bengalic sau Fântâna Blanduziei. Preţul unui bilet la intrare varia între 1 leu pentru domni, 50 de bani pentru doamne şi 25 de bani pentru copii şi elevi.
Începutul serbării a fost anunţat cu detunături şi salve de rachete, iar apoi, fanfara Regimentului 22 Infanterie a încântat publicul cu arii din opere celebre. Atmosfera de sărbătoare era completată de faptul că întreaga Grădină fusese iluminată „a Giorno”(!) La sfârşitul serii, un uriaş balon a fost ridicat în aer şi din el, o mulţime de „stele multicolore” au inundat Grădina întreagă.
RADU ALEXANDRU STATE este doctor în istorie, consilier principal la Serviciul Județean Dâmbovița al Arhivelor Naționale și ardelean de Târgoviște…
Facebook
WhatsApp
TikTok
