- 1941
Câştigul mediu al unui muncitor varia între 7 şi 36 de lei pe oră. Între meseriile cele mai prost plătite se numărau: lustruitor, plăpumar, olar (7 lei/oră), în vreme ce un lucrător în industria textilă (Filatura Cassasovici sau Ţesătoria Stan Rizescu) primea 13 lei/oră, dacă era ţesător sau doar 10 lei/oră, în cazul unui dărăcitor.
În industria alimentară câştigurile se situau între 14 lei/oră, cât primea un brutar şi 30 de lei/oră ce reveneau unui distilator.
Industria minieră oferea un salariu de 17 lei bucătarului şi 30 de lei sondorului, dar între meseriile cele mai bine remunerate se aflau cea de sudor, strungar, mecanic de motoare ( 30 de lei) sau mecanic de precizie-36 de lei.
În general, cu banii câştigaţi într-o oră, un muncitor îşi permitea achiziţionarea unui kilogram de pâine.
***
În octombrie 1940 toate proprietăţile rurale ale evreilor treceau în patrimoniul statului, ajungându-se ca în iulie 1941 să li se interzică participarea la licitaţiile pentru exploatarea pădurilor româneşti. Tot atunci se interzicea Oficiului Plasării forţei de muncă să repartizeze români la firme patronate de evrei. În octombrie 1941 se hotăra ridicarea cărţilor de capacitate ale lucrătorilor şi meşterilor evrei, precum şi anularea contractelor de muncă ale ucenicilor.
Ca urmare a acestor măsuri, la Târgovişte, atelierul de fotografie al lui Mihail Zissu era preluat de Gh. Puşcaru, vicepreşedintele Camerei de Industrie şi Comerţ, Adolf Weiss, chelner la restaurantul lui Nicolae Ivancea, era concediat, iar atelierele lui Herman Abramovici (croitorie), Emanoil Iancu (tinichigerie), Iosif Grumberg (dogărie), Smerl Zalmann (curăţătorie chimică), Dora Herşcovici (croitorie) erau închise.
- Primăria orașului Târgoviște în anii crizei interbelice
Anul 1930 găsea oraşul fără primar, atribuţiile acestuia fiind provizoriu îndeplinite de preşedintele Comisiei Interimare, Cezar Spineanu. În ziua de 14 martie 1930 aveau loc alegeri administrative, procesul de vot începând la orele 8 şi existând posibilitatea prelungirii acestuia, până la aceeaşi oră, a zilei următoare. În urma lui, primar al oraşului devenea George Pârvulescu.
Efectele crizei economice ce se manifesta la nivel mondial erau resimţite puternic şi în oraşul nostru, edilii acestuia încercând prin mijloace diverse să ajute populaţia, în vederea depăşirii situaţiei dificile. Astfel, cei care înregistrau restanţe la plata facturii la energie electrică, din anul 1929 puteau plăti doar jumătate din sumă, în cazul în care achitau datoria în termen de 15 zile. În plus, de la 1 ianuarie 1930 preţul la energie electrică fusese redus astfel: pentru persoane particulare şi instituţii publice-de la 7,5 la 6 lei/kw; pentru restaurante şi prăvălii-de la 9 la 6lei/kw; pentru hoteluri, cinematografe, cluburi-de la 12 la 6 lei/kw.
Nu era neglijată nici nevoia de relaxare a locuitorilor oraşului, pe care Primăria îi înştiinţa în legătură cu redeschiderea ştrandului de pe râul Ialomiţa, de la capul podului Mihai Bravu, unde erau amenajate cabine pentru schimbat hainele, o plajă şi un bufet „deschis în permanenţă”.
La 17 iulie primarul Târgoviştei – în persoana lui Gonzalv Ionescu, de această dată – îi invita pe locuitori, la ora 6 dimineaţa, în gara Târgoviştei pentru a se îmbarca şi deplasa la Pietroşiţa, ca să-l „salute pe M.Sa Regele Carol al II-lea”. Se anunţa totodată gratuitatea acestei călătorii. Altminteri, activitatea decurgea ca şi în anii anteriori: cu stabiliri de preţuri maximale pentru alimente, cu măsuri de prevenire a incendiilor (reiterându-se obligativitatea curăţării lunare a coşurilor sobelor) şi cu interes pentru păstrarea igienei în oraş…..
RADU ALEXANDRU STATE este doctor în istorie, consilier principal la Serviciul Județean Dâmbovița al Arhivelor Naționale și ardelean de Târgoviște…
Facebook
WhatsApp
TikTok
