- Târgoviște în anul 1960 (III)
Magazinele Consignația vindeau, la începuturile lor, mărfuri confiscate de la „dușmanii regimului”; Ministerul de Finanțe constata deficiențe privind înregistrarea acestor bunuri, la magazinul din Târgoviște și se lua decizia încredințării conducerii acestuia unui contabil din cadrul Primăriei.
În luna iunie, se încheia o constatare privind starea autoturismului Chevrolet, proprietatea Primăriei încă din 1950, având 1939-an de fabricație și 623.475 km parcurși; uzura mașinii era considerabilă: chiulasa-crăpată, cutia de viteze-uzată, șasiul-rupt. O reparație capitală depășea suma permisă de legislație a fi folosită, așa că se lua decizia transferării lui către Spitalul Unificat Titu.
Prin hotărârea Arbitrajului de Stat Ploiești, Întreprinderea de Gospodărire Orășenească Târgoviște era obligată să plătească o sumă de peste 24 000 de lei, întreprinderii de Construcții nr.1 din Galați. Primăria hotăra să acopere, din cheltuielile de investiții, o parte din această sumă, însă aproape 12 000 de lei (peste 8 000-cazarea la hotel a tehnicienilor și muncitorilor și peste 3 500 de lei-ghiventarea burlanelor) urmau a fi imputați colectivului de conducere, care ar fi trebuit să construiască baracamente pentru cazare și să nu pună la dispoziția constructorului, burlane declasate.
În cursul acestui an, un control eficient al consumului de curent electric aducea o economie la bugetul de cheltuieli, de peste 70 000 de lei, din care 68 000 de lei erau folosiți la extinderea rețelei de curent în cartierele limitrofe.
- Miliția dâmbovițeană în anii 50…
Au fost ani dificili pentru circumscripţiile locale ale Miliţiei din Dâmboviţa, anii 1949-1950. O nemulţumire după alta, venite din partea diferitelor categorii sociale şi exprimate încă fără oprelişti…
În vreme ce funcţionarii din zona Bilciureşti protestau faţă de lipsa laptelui la producători, chiar şi la preţul de 20 sau 25 de lei, datorită obligativităţii depunerii acestuia la Aprolacta, contra sumei de 8 lei/litru, sătenii aveau o atitudine negativă în legătură cu naţionalizarea pădurilor, fapt care determinase interdicţia tăierilor de lemne şi prin urmare lipsa acestora de pe piaţă, pentru nevoile casnice.
Într-o adresă înaintată organizaţiei raionale Târgovişte a PMR, comandantul miliţiei naționale informa în legătură cu nemulţumirile petroliştilor de la Sovrompetrol Teiş, ale căror cartele de produse erau înscrise la Cooperativa 6 Martie din Suseni. Vânzătoarele de aici erau acuzate de nerespectarea programului, ba mai grav, de un limbaj neadecvat, „făcându-i boi şi animale…”. O atitudine asemănătoare o aveau faţă de „femeile de la ţară neştiutoare de carte, cărora le taie mai multe puncte decât trebuie, atunci când cumpără îmbrăcăminte…”.
În faţa acestor anomalii care de-abia se făceau simţite într-o zonă aflată la începuturile sovietizării, riposte veneau în moduri diferite, între ele aflându-se afişele adunate în octombrie 1949, de lucrătorii Miliţiei din circumscripţia Cojasca. Acestea erau în fapt nişte manifeste cu conţinut religios de la Maglavid, ce îndemnau la pocăinţă şi la rugăciuni pentru venirea ploilor, dar pe verso fuseseră desenate chipurile mareşalului Antonescu şi regelui Mihai, însoţite de semnul svasticii.
Fără a se face propagandă în acest sens, dar „discutându-se de la om, la om”, se răspândise în sudul judeţului vestea că scopul recensământului copiilor cu vârste cuprinse între 3 şi 21 de ani era de a-i trimite pe aceştia în URSS; „colportorii” urmau „să fie identificaţi”.
„Mai bine să murim, că nu mai avem pentru ce trăi, cu astfel de timpuri” concluziona un CFR-ist din Bucureşti-Triaj, la un pahar, la cârciuma lui Gheorghiţă din Ghergani, motiv să apară în nota informativă nr.131/21 mai 1949, a comandantului circumscripţiei Bilciureşti a Miliţiei din Dâmboviţa.
Radu Alexandru STATE este doctor în istorie, consilier principal la Serviciul Județean Dâmbovița al Arhivelor Naționale și ardelean de Târgoviște…
Facebook
WhatsApp
TikTok
