La 27 iulie 1945, primarul orașului – Ion P. Rădulescu – aproba, prin decizia 4499, Regulamentul privind organizarea celor cinci cimitire publice din oraș: cimitirul central și cimitirul catolic, situate pe șoseaua Târgoviște-Găești, Simuleasa situat la capătul străzii Eternității, Suseni, de la capătul străzii Tudorică Popescu, Evreiesc, de pe șoseaua Târgoviște-Câmpulung.
Locurile de înmormântare erau împărțite în locuri de veci și locuri temporare (pentru o perioadă de 10 ani).
Costul unui loc de veci de clasa I, în cimitirul Central era de 40.000 de lei, 20.000 costa locul de clasa a II-a și doar 5000, cel de clasa a III-a. La Simuleasa plăteai între 5000 și 30.000 pentru un loc, iar la Suseni, între 5000 și 25.000 de lei, la aceste prețuri adăugându-se o taxă pentru împrejmuirea cimitirelor, taxă ce varia între 1000 și 8000 de lei.
Regulamentul preciza și adâncimea unei gropi (între 1,5 și 2 metri), precum și distanța dintre morminte, ce trebuia să fie de 40 de centimetri în lateral și 50 cm la capete.
Fiecare cimitir trebuia să dispună de un cavou bine ventilat.
Nicio înmormântare nu se oficia fără autorizația eliberată de biroul de stare civilă din primărie.
Era permisă construirea de mausolee, statui sau cavouri, cu autorizații emise de Serviciul Tehnic din primărie.
Căruțele și carele mortuare nu puteau intra în cimitire, de la poarta acestora, sicriele cu cei decedați fiind transportate pe paturi speciale, până la locul de îngropare.
Radu Alexandru STATE este doctor în istorie, consilier principal la Serviciul Județean Dâmbovița al Arhivelor Naționale și ardelean de Târgoviște…