Prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr.790 din 7 iunie 1958 referitoare la retribuirea comisiilor de examinare de la examenul de maturitate de la şcolile medii şi examenul de stat de la şcolile pedagogice şi instituţiile pedagogice de învăţători, îndemnizaţia preşedinţilor acestora se stabilea la 800 de lei, iar a secretarilor comisiilor, la 150 de lei pentru 40-80 de candidaţi şi 100 de lei pentru un număr mai mic de 40 de candidaţi.
Profesorii examinatori erau plătiţi, de asemenea, după numărul candidaţilor, pentru fiecare din aceştia stabilindu-se un timp de 15 minute la examenul oral şi erau plătiţi dublu dacă participau şi la examenul scris.
Plata comisiilor era asigurată din taxele încasate de la candidaţii care plăteau o sumă de 60 de lei, iar dacă aceşti bani nu erau suficienţi, prioritară era plata profesorilor, apoi a secretarilor şi abia restul revenea preşedinţilor de comisii.
Cheltuielile pentru deplasarea profesorilor în alte localităţi revenea sfaturilor populare al raioanelor din care proveneau.
Examenul de maturitate se susţinea la matematică sau latină (pentru secţiile clasice) şi la română, atât scris, cât şi oral.
O altă Hotărâre a Consiliului de Miniştri, dar din 1959, mărea salariile dascălilor şi instituia noi grade didactice: de la 1 august, învăţătorii şi educatorii I (cei cu studii pedagogice) primeau o remuneraţie cuprinsă între 650 de lei (stagiarul) şi 1250 de lei (cei cu peste 20 de ani vechime); un profesor II (cu Institut Pedagogic 2 ani) primea între 800 de lei (stagiarul) şi 1525 de lei (peste 20 de ani vechime); profesorul I (cu studii superioare complete) avea un salariu între 900 de lei, dacă era stagiar şi 1800 de lei, dacă profesa de peste 20 de ani.
Acestor sume li se adăugau îndemnizaţiile lunare, precum cea a unui director, de exemplu, care era retribuit suplimentar cu sume între 100 şi 400 de lei (dacă activa într-o şcoală cu 7 clase) şi cu 500 de lei, când conducea un liceu (11 clase) de 1000 de elevi.
Pentru o oră de dirigenţie un profesor putea primi în plus între 75 şi 100 de lei, tot în funcţie de numărul de elevi.
Îndemnizaţia învăţătorilor care predau la mai multe clase simultan era de 50-100 de lei lunar.
Cel mai mare salariu la catedră, pentru un profesor I, cu gradul I şi peste 20 de ani vechime şi pe deasupra director în şcoala sa ajungea, deci, la suma de 2300 de lei.
RADU ALEXANDRU STATE este doctor în istorie, consilier principal la Serviciul Județean Dâmbovița al Arhivelor Naționale și ardelean de Târgoviște…