TABLETA DE DUMINICĂ – Erica OPREA ¬ Regăsiri

   Traversăm o perioadă cu multiple semnificații de natură religioasă, spirituală, tradițională, mai mult sau mai puțin resimțite de fiecare, în funcție de propriul univers interior. Dincolo de sensurile pe care le atribuim în mod obișnuit finalului de an, pentru mulți dintre noi acest interval de timp este unul al regăsirii, al întoarcerii către origini și, de ce nu, către un eu interior mai profund.

   Bucuria Sărbătorilor în sine este dublată de bucuria reunirii cu locurile natale, cu cei dragi nouă și cu obiceiurile care ne trezesc amintiri calde. Gesturi, priviri, zâmbete, pregătiri, toate reușesc să ne întoarcă în timp către clipe în care priveam cu seninătate ceea ce ne înconjura, când așteptam cu nerăbdare să mergem la colindat sau să vină Moșul, când încă mai credeam în miracole și în magia zilelor de decembrie. Simțim nostalgie și dor față de ceea ce trăiam atunci, de cum credeam că este viața și, de fapt, de cum eram noi atunci. Tocmai de aceea, pentru cei care au păstrat în ei un suflet de copil, perioada aceasta e o ocazie de reconectare cu puritatea și speranța din acele vremuri, când lucrurile păreau mai simple și mai ușor de înțeles. Totodată, se stârnește în ei dorința de a duce mai departe toate aceste mici ritualuri și stări pentru copiii din viețile lor, stârnind zâmbete din bucuria lor de a dărui și dând naștere unor amintiri de neuitat.

   Celebrând momentul Nașterii, dacă ne dăm voie să reflectăm, putem ajunge să celebrăm și un moment al renașterii personale. Este, fără îndoială, un răstimp al deciziilor, în care alegem dacă lăsăm lumea să ne schimbe, să ne înăsprească sau alegem să fim noi schimbarea în lume. Putem, an după an, să adunăm în traista noastră câte un strop de înțelepciune fără să ne pierdem inocența de odinioară, păstrându-ne nădejdea și oferind-o, mai departe, în dar. Renaștem udând la rădăcină binele din amintire și desprinzându-ne de ce a fost amar, hrănind căldura din noi și îmbrățișând binele din ceilalți. Regăsind frumosul din lume, îi dăm lumii o șansă pentru cei ce vor veni în urma noastră. Să credem și să-i ajutăm să creadă, să simtă și să vadă încântare, să vrea să-mpărtășească și să îi caute pe cei asemeni lor.

   Să ne deschidem ochii și să-i lăsăm să vadă, să ne oprim o clipă din fuga noastră orbitoare. Să ne permitem să fim copii măcar pentru câteva zile, fără grabă inutilă, fără furie, fără să încercăm să părem ceea ce nu suntem. Ne putem permite să trăim din tot sufletul încântarea de a fi împreună, de a glumi, de a cânta, de a ne juca, privind cu o uimire mereu proaspătă lumini, culori, chipuri. Putem fi sinceri cu noi măcar pentru o zi. Și mâine. Și anul următor. Și toți ce vor veni.

   Sărbători cu pace și seninătate să avem în case și în inimi!

Erica OPREA e absolventă a  UNAP – București, are delicatețea desenelor sale, e un talentat artist plastic, care transformă, cum spune, emoțiile în culori și este, desigur, absolventă de „Carabella”…