TABLETA DE DUMINICĂ – Erica OPREA – Spațiul−loc de desfășurare și de descoperire

Nu de puține ori, importanța spațiului în care ne desfășurăm viața sau activitatea ajunge să fie neglijată, rămânând blocați în aspecte de natură practică sau care țin de anumite tendințe. Cu toate acestea, influența unui loc, fie că vorbim despre o locuință, un birou, un atelier sau chiar o grădină, este una care își poate pune amprenta asupra coordonatelor existenței unei persoane sau unui grup. Așa cum, anterior, am ales să tratez obiectul dincolo de planul material, în relație cu individul, acum vom arunca o privire asupra însemnătății unui spațiu dincolo de concret.

Una dintre cele mai convingătoare dovezi în ceea ce privește această indisolubilă relație între om și loc este existența caselor memoriale și modul profund intim în care ele reflectă micile detalii care au conturat viața acelui om, printr-o așezare care dezvăluie anumite tabieturi, prin decor, prin texturi sau chiar prin simplitate. Privind cum este așezat un birou lângă o fereastră, cum se așterne lumina pe un perete anume sau pe un tablou, putem cuprinde un crâmpei din modul în care a luat naștere o scriere sau o compoziție, putem înțelege în ce context a apărut o idee, în ce mod s-a fixat o amintire în conștiința cuiva. Parfumul unui loc, sunetele din jur, aspectul specific într-un anotimp sau altul constituie repere însemnate în relația dintre spațiu și firul cronologic al unui om, delimitând cu precizie unele momente marcante.

Pentru anumite preocupări sau tipuri de activități umane este imposibil să se facă o separare între acestea și locul în care sunt practicate, spațiul în sine determinând desfășurarea lor optimă. Implicit, ar fi greu să ne imaginăm un profesor fără să-i asociem imaginea unei școli, un grădinar fără plantele pe care le îngrijește, un actor departe de scena de teatru sau un șofer în afara automobilului pe care îl conduce. În timp, locul ajunge să preia atât de mult din atributele acelui om, încât îi poate purta amprenta chiar și în lipsa sa, având urme ale unor obiceiuri, manierisme sau moduri personale de a-l organiza.

Nu este nevoie să privim la viețile unor personalități sau ale unor categorii specifice pentru a ne da seama de aceste lucruri, ci este de ajuns să ne aplecăm asupra propriei noastre realități, indiferent cât de neînsemnată am putea-o crede. Dacă dorim o abordare în sens opus, putem analiza modul în care colectivitățile ajung să se raporteze la spații, unele dintre acestea devenind adevărate simboluri, repere ale unor evenimente istorice sau locuri specifice unor anumite grupuri sau categorii sociale. De foarte multe ori, simbolismul ajunge să difere de la persoană la persoană, locul fiind putător al unei încărcături pe care doar un om sau câțiva, părtași într-o formă de complicitate, îl pot înțelege în mod similar: un colț de stradă pe care te-ai jucat cu cel mai bun prieten din copilărie, o bancă anume dintr-un parc, o fereastră în fața căreia ai reflectat de nenumărate ori. Sunt cazuri în care nu doar o cameră, ci chiar și un simplu sertar, o cutie cu nimicuri sau un caiet cu însemnări pot să devină pentru cineva un spațiu securizant, să constituie coordonate exterioare care corespund unor realități interioare, puncte concrete care fixează etapele unor transformări sau ale unor descoperiri.

Înțelegând importanța acestei legături dintre om și spațiu, cultura nordică a dat naștere cuvântului intraductibil hygge (prezent în limbile daneză și norvegiană), care desemnează o stare de confort, mulțumire și familiaritate în cadrul locuinței și nu numai. Conceptul implică o stare de conștientizare și de cultivare a acestui sentiment, abordarea unui stil de viață în care micile gesturi sau artificii aduse spațiului să contribuie la crearea și menținerea unei stări de liniște. S-au scris cărți pe această temă, subiectul este unul foarte abordat în articolele de lifestyle și din ce în ce mai mulți oameni din diferite colțuri ale lumii devin preocupați de subiect, încercând să adopte aceste schimbări în viețile lor.

Oare cum ar fi existența noastră dacă am alege să nu mai trecem absenți prin locuri sau pe lângă ele, ci le-am acorda timpul și îngrijirea cuvenită, astfel încât ele să devină purtătoare de încărcătură? Probabil cu toții am trăi într-o lume mai frumoasă, în care ne-am putea permite să îndrăznim să fim prezenți.

ERICA OPREA e absolventă a  UNAP – București, are delicatețea desenelor sale, e un talentat artist plastic, care transformă, cum spune, emoțiile în culori și este, desigur, absolventă de „Carabella”. 

Distribuie:

Turbnobio

Valeriana Gurmand + Raiman

Trimite știrea ta > 0737 449 352 > [email protected]

#Citeste si:



Newsletter Gazeta Dambovitei
Introdu adresa ta de e-mail si vei fi la curent cu cele mai importante stiri din Targoviste si din judetul Dambovita.
E-mailul tau nu va fi facut public
Flax Gopo
Webhosting Armand Media Star Sistems Security - Paza si protectie

Lasă un răspuns

Info politica de confidentialitate

Cititorii Gazetei - Google.com
Cititorii Gazetei - Trafic.ro