TABLETA DE DUMINICĂ – Erica OPREA – Rostul

   Atunci când opțiunile par nelimitate, a trăi cu rost se poate simți ca o provocare. Descoperirea și urmărirea unui scop personal, trăirea unei vieți cu direcție, atunci când suntem înconjurați de distrageri la îndemână, nu reprezintă doar o sursă de satisfacție, ci și un catalizator pentru o viață împlinită.

   Primul pas în a trăi cu rost este găsirea propriei meniri, un proces ce implică introspecție, învățare, deschidere și experimentare. Întrebările cheie, cum ar fi „ce mă pasionează”, „ce abilități am?” sau „cum pot contribui la binele celorlalți?”, sunt esențiale în această călătorie de autodescoperire, iar răspunsurile la aceste întrebări ne pot ghida către activități și cariere care rezonează profund cu valorile și interesele noastre, care să ne mulțumească și care să aducă un strop de bine în lumea în care trăim.

   Totuși, a avea un sens nu înseamnă doar să avem interese și pasiuni, ci și să acționăm în conformitate cu acestea. Contribuția activă la lumea din jurul nostru poate lua forme variate, de la implicarea în proiecte umanitare până la alegerea unei profesii care ne permite să punem în practică valorile personale, fiind utili și performanți în domeniile pe care le stăpânim cel mai bine. Astfel de acțiuni nu doar că întăresc senzația de rost, dar contribuie și la un sentiment de realizare și de apartenență la o comunitate. A trăi cu rost este, în primul rând, despre a imprima o intenție demersului nostru și despre a fi dispuși să facem efortul necesar pentru a merge pe calea acelei intenții, pentru a fi implicați, prezenți și consecvenți în existența noastră. Cu alte cuvinte, a da un sens vieții este despre a înțelege importanța lui aici și acum într-un context mai mare, cu un scop mai profund, nu a rămâne blocați în inerție și în obținerea unor plăceri imediate.

   Bineînțeles, o existență cu rost nu este lipsită de provocări sau de neplăceri, obstacolele și eșecurile făcând parte din procesul de creștere personală. Reziliența, capacitatea de a rămâne ancorat în scopul personal chiar și în fața dificultăților, dar și abilitatea de a ne retrage din contextele care nu se mai aliniază cu valorile noastre, sunt esențiale. Acceptarea eventualelor eșecuri ca pe niște lecții valoroase sau ca pe niște oportunități de renaștere ne poate ajuta să perseverăm și să ne ajustăm traseul fără a pierde din vedere scopul final.

   A trăi cu rost nu este doar despre realizări externe și despre a ne pierde pe noi înșine în mirajele care ne înconjoară, ci despre o călătorie continuă de autodescoperire, contribuție și creștere personală. Prin fiecare plan, decizie și acțiune, avem puterea de a modela o existență cu adevărat semnificativă, influențând nu doar propria viață, ci și pe cea a comunității din care facem parte, reușind, uneori, să lăsăm urme mult timp după plecarea noastră.

Erica OPREA e absolventă a  UNAP – București, are delicatețea desenelor sale, e un talentat artist plastic, care transformă, cum spune, emoțiile în culori și este, desigur, absolventă de „Carabella”…