TABLETA DE DUMINICĂ – Erica OPREA – Răbdarea

   Răbdarea este una dintre cele mai prețioase virtuți pe care le putem cultiva, atât față de ceilalți, cât și față de noi înșine. A avea răbdare înseamnă a oferi spațiu pentru creștere, înțelegere și echilibru.

   Atunci când avem răbdare cu ceilalți, le oferim șansa de a se adapta, de a se exprima, de a învăța și de a evolua în propriul ritm. Uneori, oamenii au nevoie doar de puțin timp pentru a se calibra la niște contexte, pentru a-și canaliza resursele interioare în găsirea de soluții și, într-un final, pentru a înflori. În loc să grăbim lucrurile sau să devenim nerăbdători, putem încerca să ascultăm mai atent, să fim prezenți oferind sprijin și înțelegere acolo unde este nevoie.

Așteptând-desen în cărbune, de Erica OPREA…

   În relațiile cu ceilalți, răbdarea este semnul unei minți deschise și al unui suflet generos. Fie că este vorba despre un prieten care trece printr-o perioadă dificilă, un coleg care învață ceva nou sau un străin care ne încetinește în trafic, răbdarea ne ajută să vedem dincolo de momentul imediat și de propria persoană. Nu toți au aceleași abilități, același ritm de gândire, de acțiune sau de adaptare din mers, iar acceptarea acestui lucru ne face mai înțelepți și mai capabili de a trăi în mijlocul societății.

   Deși, atunci când ne gândim la răbdare, o facem în contextul relației cu ceilalți, să nu uităm că la fel de importantă este răbdarea față de noi înșine. Nu de puține ori, noi suntem aceia care ne impunem idealuri nerealiste și ne tratăm cu asprime. Ne dorim să reușim imediat, să fim mereu la înălțime, iar când lucrurile nu merg conform propriilor așteptări, ne simțim descurajați sau chiar dezamăgiți de noi înșine. Alteori, nu avem răbdare încercând să atingem standarde ale societății, fie că e vorba despre cele materiale sau despre un anume statut, uitând că, în urcușul nostru către succes, putem ajunge să-i rănim sau să-i umilim pe alții. Ar fi benefic să ne amintim că, totuși, dezvoltarea necesită timp, indiferent că este profesională, emoțională sau personală. A învăța să avem răbdare cu noi înșine și cu viața înseamnă a înțelege că progresul se construiește pas cu pas, cu efort constant și cu acceptarea inevitabilelor greșeli, învățând să le considerăm lecții, nu eșecuri.

   Răbdarea nu înseamnă pasivitate sau lipsă de acțiune, ci mai degrabă un exercițiu de echilibru, disciplină și autocontrol, înțelepciunea de a ști când să aștepți și când să continui. Este o formă de grijă și respect – față de ritmul vieții, față de cei din jur și, poate cel mai important, față de propria persoană.

Erica OPREA e absolventă a  UNAP – București, are delicatețea desenelor sale, e un talentat artist plastic, care transformă, cum spune, emoțiile în culori și este, desigur, absolventă de „Carabella”…