TABLETA DE DUMINICĂ – Erica OPREA – Puterea cuvântului dat

   Ajungând să fim acaparați de o cantitate nemăsurabilă de informații, imagini și mijloace de transmitere a lor, aflate la îndemâna noastră, am început să pierdem din capacitatea de a percepe importanța cuvântului ca purtător de conținut. A devenit aproape firesc să ne grăbim să aruncăm cu cuvintele, fără să le trecem prin filtrul gândirii, fără să conștientizăm încărcătura sau gravitatea lor, să le spunem ușor, cu lejeritate, fără să le simțim sensul. Pentru o parte dintre oameni, ele devin doar măști frumoase ale adevăratelor gânduri care le populează mintea, doar modalități de a ambala adevăruri neplăcute sau temeri ascunse.

   Una dintre marile probleme care apar în acest caz este faptul că, uitând de importanța cuvântului în general, ajungem să bagatelizăm importanța cuvântului dat sau a promisiunilor făcute, iar acest lucru accentuează, la nivel general, lipsa de încredere dintre oameni. În timp, societatea se remodelează în așa mod încât suspiciunea asupra celuilalt poate deveni atitudinea implicită în relaționarea interumană, ceea ce dăunează în încercarea de a crea legături umane sănătoase.

   Întrucât încrederea este fundamentul pe care se construiesc majoritatea relațiilor personale, importanța păstrării cuvântului dat, ca probă a acestei încrederi, este una capitală. În general, există două tipuri mari de atitudini în ceea ce privește încrederea: în primul caz, se pornește de la presupunerea că oamenii sunt bine intenționați, încrederea se acordă de la început, urmând apoi să se dovedească acest fapt sau contrariul, iar în cel de-al doilea caz, se presupune că oamenii nu ar fi bine intenționați, iar încrederea ar trebui câștigată ulterior.

   Indiferent de abordarea aleasă, cum ne dăm seama că putem avea încredere într-o persoană? În general, acest lucru se face prin observarea comportamentului său, prin ceea ce spune sau exprimă prin limbaj non-verbal sau emoțional. Ulterior, pe măsură ce relația se adâncește, când timpul trece și observăm persoana în diferite situații, ajungem să cunoaștem valorile celuilalt și descoperim argumente pentru care persoana respectivă este de încredere sau nu. În procesul de a avea încredere în cineva, probabil că elementul cel mai important este ceea ce am putea numi „puterea cuvântului dat”. Pentru a avea cu adevărat încredere în cineva, este necesar să existe o suprapunere între cele promise de un om și faptele sale, astfel încât să putem descoperi o congruență la nivel intențional.

   A ne ține cu adevărat de cuvânt înseamnă a face ceea ce am spus indiferent de consecințe si de judecata ulterioară, din respect pentru promisiunea în sine și pentru persoana față de care am făcut-o. E irelevant dacă am făcut o promisiune nefondată sau nerealistă, fiind neinformat la momentul respectiv, problema devenind una de onoare. Este mai degrabă recomandabil să evităm să facem o promisiune, decât să nu ne putem respecta cuvântul dat, dând naștere unor nereguli care țin de integritate, credibilitate și stimă față de ceilalți.

   Problema onoarei asociate cuvântului dat nu este una care își are aplicabilitate doar în raporturile stabilite între indivizi obișnuiți, ci are un ecou mult mai mare în cazul organizațiilor, grupurilor, companiilor sau instituțiilor, fie ele oficiale sau nu, legale sau nu. Sunt deja celebre exemplele din cinematografie care fac referire la importanța și modul în care sunt aplicate codurile de oroare în grupările de tip mafiot pentru ca ele să funcționeze optim, astfel încât cine trădează încrederea devine un punct vulnerabil în cadrul organizației. De asemenea, în majoritatea instituțiilor de stat sau în multe companii private, respectarea promisiunilor sau, chiar mai mult, a confidențialității este un aspect cheie în buna funcționare a acestora. Din nefericire, unul dintre cele mai elocvente exemple de încălcare a cuvântului dat, fie din rea voință sau din dezinformare, apare tot dintr-o sferă oficială, și anume din lumea politică. Din cauza repetatelor disonanțe de aici, la nivelul mentalului colectiv s-a fixat o relație de sinonimitate între „promisiuni electorale” și promisiuni încălcate, ceea ce explică în mod concludent neîncrederea pe care populația ajunge să o aibă față de politicieni sau de partidele politice.

   În finalul acestor rânduri pot spune, într-o viziune subiectivă, că această putere a cuvântului dat este o chestiune care ține de alegere, înainte de toate. Putem, în primul rând, să alegem dacă promitem să facem ceva sau nu, în funcție de cât de în stare ne simțim să o ducem la capăt, iar dacă alegem să ne dăm cuvântul, depinde de noi cât de mult alegem să facem pentru a-l respecta întocmai. Într-o lume în care bagatelizăm importanța oricărui cuvânt exprimat, tocmai din frecvența lor, am putea decide să fim cei care le acordă încărcătura meritată, dovedind că încrederea în oameni încă mai poate fi acordată cu temei.

ERICA OPREA e absolventă a  UNAP – București, are delicatețea desenelor sale, e un talentat artist plastic, care transformă, cum spune, emoțiile în culori și este, desigur, absolventă de „Carabella”…