E pace aici. Nu
încerca să-mi cauți
prin minte, să umbli
prin locuri uitate, pline
de praf, să vrei să cureți
cu astringente chimii
orice urmă de vechi.
Mirosul de-aici e
prea greu pentru cei
cu plămâni slabi, cu
dorință de zbor de fluture
peste proaspete flori și
țesătura e aspră, nu
îmbie la odihnă decât
o piele cicatrizată deja.
Intră desculț, cu pașii
măsurați și umbre
blânde pe pereții
camerelor mele, lasă
fiecare lucru așa cum
l-ai găsit. Deschide
câte o fereastră dacă
afară nu-i prea frig,
dezbracă-te de tine
înainte de orice și
lasă-ți gândurile să
se piardă, să se uite
unele pe altele.
Ascultă-ți coșul pieptului:
dacă nu bate în ritmul
pendulului din hol,
nu sparge niciun lacăt.
Candelă
Făclia aprinsă
la capătul unei
căutări se mișcă
sub povara unor
ani de grele
întrebări. E nevoie
mereu de-un
sacrificiu ca să
poată fi dusă
la-mplinire
cea din urmă
străduință, dovada
mai marii iubiri
fără de cuvinte.
La umbra ultimei
răbdări, sub pașii
asprelor trăiri,
acolo unde nu
sperai să mai poată
crește ceva, găsești,
pierdută printre pietre,
o rădăcină de lumină.
Erica Oprea – Ulei pe pânză, 2025…
Interval
Se-aude doar
un secundar și-o
respirație în spațiul
dintre două pleoape.
Cu trupul nemișcat
pe catifeaua moale,
ești doar un gând și
câteva cuvinte, iar
asta pare să-ți fie
de ajuns.
Prin fața ochilor îți
trece nesfârșirea,
din ce-n ce mai
aproape se strecoară.
E o iluzie-nveșmântată
într-un trup sau poate
nimic mai mult de
o idee, dar crezul
evadează și nu
mai ai putere să-l
reții. Lasă-l să curgă
liber printre gene,
să-ți spele orice urmă
de-ntrebare sau răspuns.
Contează doar să fii.
Erica OPREA e absolventă a UNAP – București, are delicatețea desenelor sale, e un talentat artist plastic, care transformă, cum spune, emoțiile în culori și este, desigur, absolventă de „Carabella”…
Facebook
WhatsApp
TikTok
