Auzim și folosim din ce în ce mai des termenul de influencer, adesea fără să ne mai gândim la sensul și implicațiile acestuia, utilizându-l cu lejeritate în conversațiile de zi cu zi. Dacă ne gândim la o traducere literală a cuvântului, am putea spune că se referă la o persoană care îi influențează pe ceilalți. Totuși, cum ajunge să se producă această influență și cum se lasă oamenii influențați?
În mediul online, fiecare își poate posta propriul conținut pe platforma aleasă, fie că vorbim despre poze pe Instagram sau Facebook, clipuri video pe TikTok sau pe Youtube, sesiuni live pe Twitch sau, de modă mai veche, articole pe blog. Dacă acele materiale postate pe internet rezonează cu alți oameni, ele ajung să adune vizualizări și, în timp, din ce în ce mai mulți utilizatori încep să urmărească acel cont. Dacă acel cont promovează în mod coerent și consistent un anume tip de conținut, dobândind simpatie și, ulterior, credibilitate, pot ajunge să adune în jurul lor adevărate comunități de fani numeroși. Astfel, acea persoană plăcută de ei, la început, devine respectată și ascultată în mod constant de urmăritori.
Dacă privim la evoluția tehnologică pe care media a avut-o de-a lungul timpului, putem afirma, într-o oarecare măsură, că influencerii de astăzi sunt continuatorii modelelor, personalităților sau celebrităților de ieri. Încă de la începuturile presei au existat publiciști care aveau impact, ale căror texte erau citite cu nesaț, care aveau opinii puternice, opinii care împărțeau, adesea, societatea în tabere. Ulterior, radioul, cinematograful, televiziunea au dat naștere acelor personalități care erau simpatizate, căutate, urmărite și ascultate, devenind modele pentru copii, adolescenți sau oameni de rând, care aspirau să aibă ceva din trăsăturile, din stilul de viață sau succesul acelora. Încă de-atunci, analizând ziarele și reclamele vremii, putem vedea că aceștia își foloseau popularitatea pentru a promova anumite idei, ideologii sau chiar produse. Încă din acele timpuri persoanele influente aveau un rol marcant în industria publicității. Și atunci, ca și acum, credibilitatea, dar și afinitățile, erau cele care determinau impactul pe termen lung al acelor promovări, fiind necesar ca imaginea să fie construită și întreținută în concordanță cu publicul vizat. Deși am putea crede că e un fenomen nou, existau și în acele vremuri riscul și tentația unor abuzuri, disimulări sau cosmetizări, doar că mijloacele nu permiteau o propagare mai rapidă și mai extinsă, cum e cea de azi.
Indiferent de timpuri, un model adevărat are conștiința faptului că nu trebuie să trădeze încrederea și interesele susținătorilor săi, întrucât aceștia din urmă sunt cei care stau la baza popularității și succesului lor, în toate sensurile. Problema care există și care a dat naștere sensului uneori peiorativ al termenului influencer, este aceea că există mult mai multe posibilități, pentru oricine, să-și expună opiniile și viața în mod public, fără vreun filtru, având impact asupra celor mai influențabili, care au acces de la vârste din ce în ce mai fragede la informații nefiltrate, neavând neapărat și discernământul necesar pentru a analiza în mod lucid ceea ce ajunge la ei. Conform tendințelor, filtrele nu mai sunt aplicate informațiilor expuse, ci imaginilor postate, publicarea excesivă a fotografiilor personale (cu sau fără scop publicitar) atrăgând ispita de a retușa/ edita fiecare postare în parte, cu atât mai mult cu cât mijloacele sunt mai la îndemână și au rezultate spectaculoase. În acest context, în care iluzia se discerne mai greu de adevăr, în ciuda tentației (de cele mai multe ori de ordin material) de a promova produse sau acțiuni îndoielnice, fără a fi neapărat un consumator, sau de a ascunde unele neajunsuri ale produsului sau serviciului discutat, o persoană cu influență pe internet ar trebui, în primul rând, să creadă în ceea ce susține, să-și asume propria persoană, propriile alegeri și să înțeleagă impactul pe care conținutul lor îl are, pentru a putea fi considerată un model demn de urmat.
Deși exemplele negative sunt poate cele mai vizibile, din fericire există cazuri, și nu puține, în care persoane publice expun în mod deschis nereguli ale societății, dezvăluie proiecte mai mult sau mai puțin morale în care s-a încercat să fie cooptați (sunt mulți care au refuzat promovarea jocurilor de noroc, refuzând sume considerabile), susțin cazuri caritabile pe care le popularizează, inițiază campanii de informare. Modele încă sunt multe, dacă reușim să trecem de prejudecăți sau de termeni interpretabili, aplecându-ne să-i căutăm pe cei care sunt pe măsura gândirii și simțirii noastre, pe cei conștienți că popularitatea nu este doar un avantaj ci, mai presus de toate, este o responsabilitate.
Erica OPREA e absolventă a UNAP – București, are delicatețea desenelor sale, e un talentat artist plastic, care transformă, cum spune, emoțiile în culori și este, desigur, absolventă de „Carabella”…