TABLETA DE DUMINICĂ – Erica OPREA – Despre un sentiment național

   În această perioadă, în preajma sărbătoririi Zilei Naționale, suntem din nou martorii manifestațiilor, paradelor și a celor care fac paradă cu patriotismul lor, uitând tot deîndată ce sărbătoarea trece. Oare aceste forme să fie ingredientele fără de care sentimentul național să nu se poată concretiza, sau acesta își trage seva din altă parte?

   Desigur, celebrările publice își au și ele rolul, fiind un cadru de manifestare a bucuriei colective, a bucuriei trăite împreună. Problema este că, de cele mai multe ori, uităm însuși motivul acestei bucurii, rămânând blocați la nivelul cântecelor, horelor, meselor îmbelșugate și al discursurilor rostite cu patos. Unii dintre noi își amintesc să fie români într-o singură zi pe an, o zi care devine, din păcate, una preponderent a naivilor care cred, primesc atenții, ascultă și a conducătorilor care spun cu lejeritate vorbe goale, promit un viitor mai bun și mimează generozitatea. 

   Adevăratul sentiment național este unul discret și unul consecvent, care nu se manifestă o singură dată pe an, ca mai apoi să intre în hibernare. Este o emoție care ne ghidează de undeva din adâncurile noastre, care ne face să trecem la fapte, este acea stare interioară care nu ne permite să aruncăm cuvinte de ocară la adresa propriului popor, dar ne dă curajul să spunem cu voce tare neregulile pe care le fac uscăturile dintre noi. Este sentimentul care ne face să credem, cu tărie, că se pot realiza lucruri mari și aici, că nu toți oamenii excepționali ar trebui să plece din țară la prima neplăcere sau dificultate, este sentimentul care ne face să contribuim prin calitățile noastre pentru a face ca aici să fie un loc mai bun pentru noi toți. Cum altfel ar fi o șansă ca ceva să se îndrepte sau să se schimbe dacă toți cei buni ar pleca și ar rămâne în urmă cei oportuniști, cei creduli, cei mediocri sau cei care se complac? Din fericire, sunt atâția care au decis să-și suflece mânecile și facă lucruri, să aibă inițiativă, să ajute, să vorbească despre ceea ce există dincolo de iluziile din media, să construiască spitale, școli, case pentru cei aflați în nevoie, să vorbească despre istorie, despre eroi și oameni  în discursuri echilibrate, bazate pe documente și fapte , să promoveze țara în fața noastră și a lumii, să creeze și să susțină cultura care ne va reprezenta peste veacuri.

   Dincolo de speech-uri, tricoloruri, muzică populară și transmisiuni TV, sentimentul național este unul mult mai intim, care ține de o conștiință a apartenenței la această comunitate și de o asumare demnă a propriului rol aici. Altfel spus, acest sentiment este cel care face diferența dintre a-ți fi rușine cu țara ta și a avea grijă ca, prin ceea ce ești și realizezi, să nu-ți faci țara de rușine.

Erica OPREA e absolventă a  UNAP – București, are delicatețea desenelor sale, e un talentat artist plastic, care transformă, cum spune, emoțiile în culori și este, desigur, absolventă de „Carabella”…