TABLETA DE DUMINICĂ – Erica OPREA – De ce doar de la anul?

   A devenit deja o tradiție la nivel mondial aceea de a ne pune cel puțin o dorință la miezul nopții, la trecerea dintre ani, sau obiceiul de a ne face diferite planuri sau de a ne propune diferite obiective pentru perioada ce urmează să vină. În ciuda unui sentiment destul de convingător de speranță sau de hotărâre, adesea nu facem altceva decât să ne supunem unei amânări, dar și unei presiuni, a unei obligații mentale de a ne conforma unor termene stricte de timp, în urma cărora putem ajunge să fim dezamăgiți de noi înșine.

   Nu spun că aceasta nu poate fi o metodă eficientă de automotivare în anumite aspecte ale vieții, că un suflu nou adus de schimbarea calendarului nu ne poate determina să schimbăm ceva, însă este sănătos să fim realiști și să acceptăm că o mare schimbare nu se poate petrece peste noapte, că ne ajută să ne pregătim terenul din timp, să ne gândim la fiecare lucru mic pe care îl putem corecta treptat sau pe care, din contră, am putea să-l facem mai mult sau mai des. În al doilea rând, să ne punem întreaga nădejde în noul an, atunci când vorbim despre dorințe care nu țin de noi, care nu depind de faptele sau de cuvintele noastre, este o practică prin care nu facem altceva decât să hrănim speranțe deșarte, întrucât noi nu avem puterea de a influența situațiile respective, nu facem altceva decât să devenim nemulțumiți că universul nu ține cont de ceea ce năzuiește un individ din miliardele care trăiesc pe Pământ. 

   Când dorim să facem ceva pentru noi înșine, momentul potrivit este oricând, nu așteptând o clipă ipotetică în care noi să avem curajul de a renunța la obișnuință, la comodități, la frici care ne țin pe loc și care ne împiedică să devenim o persoană mai bună pentru noi și pentru ceilalți. Tu meriți aceeași grijă pentru sine și la început de an, dar și in fiecare dintre cele 365 de zile, iar dacă ai început un proiect de ameliorare a propriei situații cândva în timpul anului, nu trebuie să te simți prost că la sfârșit de an nu ți-ai propus ceva în mod specific pentru noul an. Poate fi suficient să-ți dorești să nu mai ai așteptări deșarte, să nu-ți mai pui greutăți pe proprii umeri și să iei fiecare zi ca pe un nou început, fără să vrei să muți munții din loc sau să dai naștere unei revoluții. Uneori, este suficient să-ți propui să fii liniștit, uneori este tot ce ai nevoie.

   Când vine vorba despre ceilalți, dacă vrem să facem un bine cuiva, putem înțelege că oamenii la care ne gândim pot avea nevoie de un gest sau o apropiere în oricare zi, fără vreo ocazie sau fără vreo tradiție. Un copil dintr-un orfelinat ar avea nevoie de o vizită sau o îmbrățișare și în luna ianuarie sau într-o vară oarecare, putem asculta poveștile unui bătrân și când nu e zi de sărbătoare, putem să ne dăruim nimicuri și fără a celebra un moment anume, sărbătorind doar mulțumirea de a ne fi unul altuia alături, putem fi amabili oricând cu un vânzător sau cu un funcționar, sau putem fi oricând un funcționar, un vânzător, un profesionist din orice domeniu care să se poarte drăguț cu cei pe care-i întâlnește. Nu știm ce poartă fiecare om în suflet, prin ce greutăți trece și nici nu bănuim ce bucurie profundă poate naște o vorbă bună, o privire duioasă sau un gest blând. Nu trebuie să depindem de calendar pentru a fi o mângâiere pentru cineva, orice clipă fiind una potrivită să începem să devenim.

    De ce să lăsăm pe mâine, pe luna viitoare, pe anul viitor ceva spre care putem păși chiar astăzi? Avem vreo garanție că atunci noi vom mai fi, că vom mai avea putere sau că-i vom avea pe toți cei dragi alături, că nu vom regreta că nu am început de ieri? Să încercăm să facem ceva, oricât de mic, chiar de azi și să nu ne mai facem nouă înșine sau între noi promisiuni pe care nu știm dacă noul an ne va lăsa sau nu să ni le respectăm. Mai bine ne concentrăm pe o faptă tăcută, dar consistentă, făcută acum și vedem pe parcursul drumului nostru, cum putem să facem următorul pas. 

   Vă urez un An Nou în care fiecare zi să vă dea puterea unui nou început. La mulți ani!

 

ERICA OPREA e absolventă a  UNAP – București, are delicatețea desenelor sale, e un talentat artist plastic, care transformă, cum spune, emoțiile în culori și este, desigur, absolventă de „Carabella”…