Nicicând în istoria umanității imaginile nu au avut un impact și o răspândire atât de semnificative ca în prezent, devenind poate cele mai importante mijloace de divertisment și persuasiune în momentul de față. Totuși, ca în cazul oricărui aspect al vieții care a avut parte de o evoluție fulminantă, ar fi ideal să vedem și să înțelegem ambele fețe ale monedei.
Amurg – pictură digitală de Erica Oprea
În primul rând, importanța rolului vizualului pentru umanitate a crescut direct proporțional cu dezvoltarea tehnologică, întrucât tehnologia este cea care a permis răspândirea la scară largă și rapidă a unor imagini statice sau în mișcare la rezoluții din ce în ce mai bune, în culori din ce în ce mai saturate, cu efecte neînchipuit de captivante. Nu doar că înlesnirea transmiterii acestor informații vizuale a reprezentat o revoluție ci, mai mult decât atât, faptul că imaginile de înaltă definiție din toată lumea au ajuns să fie la îndemână, la o distanță de o atingere față de noi, reprezintă adevăratul punct de cotitură în relația noastră cu imaginea.
Percepția a ajuns să ni se schimbe în mod radical deoarece întreg procesul asociat privitului a devenit mult mai facil, atât din perspectiva celor care împărtășesc și primesc imagini, cât și, mai ales, din perspectiva celor care creează imagini. Chiar dacă înainte poate nu aveam o preocupare în acest sens, acum ne este tuturor la îndemână să facem o fotografie cu telefonul, să o edităm într-o aplicație sau să generăm, cu ajutorul inteligenței artificiale, o imagine pornind de la ideile noastre. Cu cât ne este mai ușor sau mai rapid să producem o fotografie sau o ilustrație, cu atât mai mult cresc șansele de a produce imagini grăbite sau de calitate estetică îndoielnică, creându-ne falsa impresie că devenim cu toții artiști.
În al doilea rând, dincolo de acest aflux de creații vizuale necuratoriate care ne acaparează pe rețelele sociale și în viața reală, dar care ne pot leza cel mult la nivel cultural, cu adevărat problematic este faptul că a devenit din ce în ce mai ușor să se creeze cu ajutorul tehnologiei imagini (aproape) credibile care pot fi folosite pentru a induce în eroare și pentru a susține știri false, pentru a crea videoclipuri false cu chipurile unor personalități sau pentru a ne preface că suntem altfel decât suntem de fapt. Mulți sunt naivi și nu mai verifică veridicitatea a ceea ce văd, nu au răbdare să analizeze detaliile unor imagini sau să-și antreneze privirea pentru a distinge artificialul de real, astfel încât devin susceptibili să creadă tot ceea ce văd și să devină victime ale persoanelor rău-intenționate sau, în cazul fericit, a celor care caută să facă farse sau să obțină puțină validare de la cei din jur.
Capcana imaginilor rapide este o consecință naturală a unei societăți care s-a obișnuit să obțină totul foarte rapid, având parte de stimuli intenși, fără a-și mai antrena răbdarea. Într-o lume a fast-food-ului, imaginile care posedă calitate estetică au devenit un produs gourmet, care ajunge să fie savurat mai degrabă de către cei care au simțuri cultivate și o oarecare disciplină vizuală. Din păcate, într-o eră a consumerismului, mulți nu mai știu să contemple imagini, ci doar să consume imagini.
Erica OPREA e absolventă a UNAP – București, are delicatețea desenelor sale, e un talentat artist plastic, care transformă, cum spune, emoțiile în culori și este, desigur, absolventă de „Carabella”…