Blândețea este o virtute adesea subestimată, cu atât mai mult cu cât valorile pe care punem preț la ora actuală fac parte din altă sferă, fiind mult mai concentrați pe competitivitate, forță, perfecționism, afirmare. Totuși, deși ne este uneori greu să o recunoaștem, trăim într-o lume pe care o înțelegem destul de puțin și, în anumite momente și din unele puncte de vedere, cu toții ajungem să fim fragili.
Desen de Erica Oprea- Registre, acuarelă, 2018…
Dacă ne luăm un răgaz să reflectăm, am putea realiza că blândețea nu este o trăsătură anacronică, aflată la alt pol față de atributele pe care le prețuim în momentul de față, ci repezintă, de fapt, o nuanțare și o cultivare atentă a acestora, așa cum susține și filosoful contemporan André Comte Sponville, care spune că blândețea „stă în curajul lipsit de violență, în forța fără duritate, în iubirea fără agresivitate”. Contrar opiniei generale, blândețea nu înseamnă slăbiciune, ea necesitând deschidere, autocontrol și empatie. Este o alegere conștientă de a nu ceda primului impuls, de a nu ne lăsa pradă prejudecăților, de a nu trata nedreptățile prin legea talionului, ci de a răspunde cu calm și înțelegere, chiar și în situații tensionate. Blândețea presupune să ne punem în locul celuilalt, să ascultăm pentru a înțelege, nu pentru a da o replică și să răspundem cu respect, chiar și atunci când suntem provocați.
Blândețea nu este o dovadă de fragilitate, ci conferă un mediu în care să nu ne simțim în pericol atunci când suntem vulnerabili. Din contră, ea reprezintă o putere subtilă, capabilă să inspire schimbare, să creeze conexiuni profunde și să aducă armonie în relațiile interumane. Când manifestăm blândețe, contribuim la crearea unui spațiu sigur în care ceilalți se simt înțeleși, văzuți și acceptați. De exemplu, într-o conversație dificilă, un ton cald, ascultatul cu atenție și cuvintele bine alese au puterea de a deschide uși care, altfel, ar putea rămâne închise. În plus, nu doar blândețea acordată celorlalți, ci și blândețea față de noi înșine – înțelegerea în fața propriilor neajunsuri – este primul pas spre creșterea personală și spre vindecarea perfecționismului exacerbat.
În orice relație interumană, blândețea își poate arăta roadele mai mult decât alte abordări. De exemplu, în educația copiilor, blândețea poate modela comportamentul celor mici, arătându-le că iubirea și răbdarea sunt mai puternice decât pedeapsa, construind o educație bazată pe apreciere, nu pe frică. În leadership, un lider blând inspiră loialitate și motivație, dezvăluind că prioritizează factorul uman în fața aspectelor impersonale, demonstrând prin puterea exemplului că relațiile umane autentice sunt cheia păstrării motivației și, implicit, a succesului pe termen lung.
Blândețea nu schimbă lumea peste noapte, dar are puterea de a transforma suflete și de a ne reda credința în umanitate, indiferent de cât de tulburi ni s-ar putea părea apele pe care le traversăm la un moment dat în viață. Este o artă a echilibrului și o alegere zilnică, prin care putem face lumea din jurul nostru mai bună – nu prin forță sau persuasiune, ci prin bunătate și răbdare.
Erica OPREA e absolventă a UNAP – București, are delicatețea desenelor sale, e un talentat artist plastic, care transformă, cum spune, emoțiile în culori și este, desigur, absolventă de „Carabella”…
Facebook
WhatsApp
TikTok
