TABLETA DE DUMINICĂ – Erica OPREA – Banalul prin ochii artiștilor

   Fiind mereu bombardați cu imagini spectaculoase și evenimente ieșite din comun, banalul pare să treacă adesea neobservat, pierdut în cotidian. Totuși, pentru cei obișnuiți să privească dincolo de prima impresie sau de ce este evident, pentru artiști, banalul reprezintă o sursă inepuizabilă de inspirație și un teren fertil pentru explorarea creativității. Într-o manieră personală, ei reușesc să transforme scenele de zi cu zi în lucrări pline de semnificație, punându-și amprenta asupra modului în care acestea se prezintă în mod normal.

   Fără îndoială că, având în vedere că oamenii sunt diferiți, au avut parte de experiențe diferite și sunt sensibili la diverși stimuli din mediu, ceea ce este considerat ca banal pentru unii, poate fi extraordinar pentru alții. Artiștii au, fie prezent în mod nativ, fie format în timp, un simț al observației mult mai dezvoltat, luându-și răgaz să privească atent, dar reușind și să surprindă, în mod spontan, farmecul prezent în cele mai simple detalii sau dincolo de suprafață.

   Fie că le atrage atenția modul în care pică lumina sau umbra pe un obiect într-un anumit moment al zilei, fie că îi fascinează modul în care arată o clădire abandonată, fie că sunt fermecați de modul în care decurge o scenă casnică, cei creativi sunt capabili nu doar să cuprindă aceste imagini, stări, clipe, ci și să le reliefeze, scoțând în evidență acele detalii pe care ei le consideră importante.

   Vincent van Gogh, de exemplu, a pictat scene care surprind sărăcia, aspecte prozaice sau chiar neplăcute ale lumii, scaune de lemn, obiecte și momente aparent lipsite de importanță, dar care, prin ochii săi, au căpătat o strălucire aparte. A știut să le vadă și a știut să redea modul vibrant în care a reușit să vadă. El spunea că „micul este cu adevărat mare”, și aceasta se reflectă în lucrările sale unde fiecare tușă de pensulă adaugă valoare scenei obișnuite.

   Pentru artiști, banalul nu este doar despre ceea ce este obișnuit, ci și despre ceea ce este imperfect, dar are un farmec aparte tocmai prin această imperfecțiune. Fotograful japonez Daidō Moriyama este cunoscut pentru capturarea străzilor din Tokyo într-un stil care scoate în evidență haosul și dezordinea, fotografiile sale cu granulație și neclare fiind o celebrare a imperfecțiunilor vieții urbane. Moriyama a reușit să găsească o poezie subtilă în fragmentarea, descompunerea și dezordinea urbană, transformând scenele cotidiene în manifestări artistice.

   Banalul servește și ca o oglindă pentru introspecție și reflecție asupra sensului nostru în mijlocul atâtor lucruri care ne înconjoară. Artiștii precum Andy Warhol au transformat obiectele de consum și produsele mass-media în subiecte artistice, aducând în discuție teme legate de consumerism, prețiozitatea artei, identitate în interiorul unei societăți capitaliste. Prin reprezentările sale recurente ale cutiilor de supă Campbell sau ale portretelor celebrităților, Warhol a reușit atât să critice, cât și să pună în lumină cultura populară, evidențiind cât de profund este înrădăcinată în viața noastră de zi cu zi.

   Așadar, banalul prin ochii artiștilor este departe de a fi lipsit de valoare sau interes, ci este o alegere de a vedea lucrurile prezente în viețile noastre, indiferent de preconcepțiile sociale, printr-un filtru care să le accentueze. Este o sursă bogată de inspirație, introspecție și autenticitate. Artiștii ne învață să privim cu atenție în jurul nostru și să găsim frumusețea în cele mai simple și obișnuite lucruri, determinându-ne, în același timp, să ne luăm răgazul să reflectăm și la propria noastră existență. Prin arta lor, banalul devine extraordinar, iar cotidianul se transformă într-o operă de artă în sine.

Erica OPREA e absolventă a  UNAP – București, are delicatețea desenelor sale, e un talentat artist plastic, care transformă, cum spune, emoțiile în culori și este, desigur, absolventă de „Carabella”…