Vikings: Valhalla sau, pur și simplu, Valhalla este un serial de televiziune dramă-istoric creat de Jeb Stuart pentru Netflix, care poate fi considerat o continuare a serialului Vikings. Primul sezon de opt episoade a avut premiera pe 25 februarie 2022.
De ce mi-a plăcut acest serial? Pentru că aceste două personaje: Eric cel Roşu şi fiul său Leif au fost personajele care mi-au animat copilăria. Îmi închipuiam cum este să călătoreşti cu un drakar, fără partea violentă a poveştii, pentru că atunci nu înţelegeam acel tip de violenţă (violența generată de foame).
Două sunt cărţile pe care vi le recomand, în acest context cinematografic: prima este scrisă de Ioan Popovici şi are titlul „Pe urmele marilor exploratori”. A apărut în 1974, la Editura Albatros şi are nişte coperţi cartonate pline de hărţi vechi. Cealaltă care se numeşte „Vikingii în istorie” şi aparţine lui Donald Logan. A văzut lumina tiparului în România în 1990, imediat după Revoluţie. Dacă mama mi-a cumpărat cartea „Vikingii în istorie”, pe cealaltă am adunat-o dintr-o grămadă de cărţi ce constituiau cota obligatorie de maculatură a pionierilor de la Şcoala generală nr.2 din Târgovişte, actualmente Şcoala Alexandru Brătescu Voineşti. Eram în clasa a V-a B, diriginte, doamna Andreescu.
Serialul este axat pe povestea copiilor lui Eric cel Roşu. Contextul istoric este cel clasic, expansiunea vikingă în contextul schimbărilor climatice şi a creşterii expansiunii creştinismului de tip apostolic. Nu am să scriu multe despre firul epic al poveștilor din fiecare sezon în parte, ci am să scriu despre câteva personaje și câteva scene care mi-au mers la suflet. Leif Erikson, cunoscut și sub numele de Leif cel Norocos (c. 970 – c. 1018 sau1025), a fost un explorator nordic despre care se crede că a fost primul european care a pus piciorul pe America continentală, aproximativ cu jumătate de mileniu înainte de Cristofor Columb. Conform legendelor islandezilor, el a fondat o așezare nordică la Vinland, care este de obicei considerată ca fiind pe coasta Americii de Nord. Există speculații în curs că așezarea făcută de Leif și echipajul său corespunde rămășițelor unei așezări nordice găsite în Newfoundland, Canada, numită L’Anse aux Meadows, care a fost ocupată acum aproximativ 1.000 de ani. Tatăl său, Erik cel Roșu, a fondat prima așezare nordică în Groenlanda, unde Leif a crescut mai târziu. În urma călătoriei sale în Vinland și a morții ulterioare a tatălui său, Leif a devenit șef al așezării din Groenlanda. Freydís a fost o femeie islandeză despre care se spune că ar fi fiica lui Erik cel Roșu, sora lui Leif Erikson. Sursele medievale și primare care o menționează pe Freydís sunt cele două saga din Vinland: Saga groenlandezilor și Saga lui Erik cel Roșu. Cele două saga oferă relatări diferite, deși Freydís este portretizată în ambele ca o femeie puternică. Alt personaj este Harald Hardrada. Acesta este, de fapt, Harald al III-lea Sigurdsson (n. 1015, Ringerike, Buskerud, Norvegia – d. 25 septembrie 1066, Stamford Bridge) care a fost rege al Norvegiei din 1047 până în 1066. A fost și Rege al Danemarcei până în 1062. Multe dintre faptele sale sunt consemnate în Heimskringla. Moartea lui este ades folosită pentru a marca sfârșitul erei vikinge.
Contextul istoric al celui de-al treilea sezon din serial începe la câțiva ani după ce Harald și oamenii lui au plecat de pe meleagurile ruse (un spațiu geografic pe care acum îl numim Ucraina) spre inima Imperiului Bizantin, spre Constantinopole. La vremea respectivă, acesta era cel mai bogat imperiu din Europa și Orientul Apropiat. Harald și oamenii săi s-au angajat în slujba armatelor imperiului. Au intrat în corpul de mercenari de elită cunoscut ca și Garda Varegă. Nu a durat mult ca Harald să își dovedească priceperea în bătălie și să câștige respectul celorlalți varegi. Harald a devenit liderul întregii gărzi și s-a folosit de această poziție pentru a întreprinde expediții proprii. Forțele sale au câștigat numeroase victorii în Africa de Nord, Siria și Sicilia. Prin ingeniozitate, el și oamenii lui au reușit să asedieze și să cucerească o serie de cetăți. O sursă contemporană descrie tactici cum ar fi atașarea de smoală aprinsă de păsări pentru a incendia o cetate, sau mimarea ezitării de a lupta numai pentru a lansa un atac în momentul cel mai prielnic. Harald a reușit să strângă o avere importantă din prada de război.
Dar unul dintre cele mai frumoase personaje este Mariam, o arăboaică erudită, care îl incită pe Leif, în perioada în care stă în „Rus” să devină un căutător al adevărului și îi deschide gustul pentru știință și pentru citit. Ca și celelalte personaje de mai sus, Mariam a existat cu adevărat. Ea este uneori cunoscută în literatura populară modernă ca Mariam al-Asṭurlābiyya, dar presupusul ei prenume „Mariam” este menționat într-o singura sursă cunoscută despre viața ei. A fost o făuritoare de astrolabi din secolul al X-lea activ în Alep, în ceea ce este acum nordul Siriei. Astrolabul servește ca diagramă stelară și model fizic al corpurilor cerești vizibile. Diversele sale funcții îl fac, de asemenea, un inclinometru elaborat și un dispozitiv de calcul analogic capabil să rezolve mai multe tipuri de probleme în astronomie. În cea mai simplă formă, este un disc metalic cu un model de fire, decupaje și perforații care permite utilizatorului să calculeze cu precizie pozițiile astronomice. Este capabil să măsoare altitudinea deasupra orizontului unui corp ceresc, zi sau noapte; poate fi folosit pentru a identifica stelele sau planetele, pentru a determina latitudinea locală dată de ora locală (și invers), pentru a studia sau pentru a triangula. A fost folosit în antichitatea clasică, Epoca de Aur islamică, Evul Mediu European și Epoca Descoperirilor pentru toate aceste scopuri.
În sezonul trei joacă și un român. Rolul giganticului general George Maniakes îl joacă Florian Munteanu, un actor de origine română, născut în Germania, dar mare patriot. Îmbrăcat la costum, Florian a pășit pe covorul roșu cu steagul României la premiera londoneza a lung-metrajului Creed 2, demonstrând încă o dată că, deși nu s-a născut si nici nu a crescut aici, își respectă originile. „Chiar daca vorbesc cu accent, să știți că în sufletul meu sunt român”, a spus el într-un mesaj pe care l-a transmis publicului din țară, înainte de lansarea filmului Creed 2 în cinematografe.
Chiar dacă un pic anacronic, nu am putut să nu îmi amintesc, în acest context, de Harta lui Piri Reis. Este o hartă a lumii pre-moderne, elaborată în 1513 de către amiralul și cartograful otoman-turc Piri Reis pentru serviciul militar de informații. Jumătatea din hartă care s-a păstrat prezintă coastele de vest ale Europei și Africii de Nord, dar și coasta Braziliei, cu o exactitate rezonabilă. Mai multe insule din Oceanul Atlantic, inclusiv Insulele Azore și Insulele Canare, sunt reprezentate, precum și insula mitologică Antillia și Japonia, posibil. Importanța istorică a hărții constă în demonstrarea gradului de explorare portugheză a Lumii Noi în jurul anilor 1510 și în revendicarea sa de a fi utilizată ca sursă pentru hărțile lui Columb, altfel pierdute. În legenda hărții, Piri Reis a înscris faptul că harta a fost elaborată pe baza a 20 de grafice și mappae mundi. Conform Amiralui, aceste hărți includeau opt hărți ptolemaice sau ptolemeice, făcute în vremea lui Alexandru cel Mare, o hartă arabă a Indiei, patru hărți portugheze noi ale Sindh-ului (astăzi Pakistan) și o hartă a Indiilor de Vest, realizată de Cristofor Columb.
Am lăsat la final cea mai frumoasă parte din sezonul 3, Cartea Necunoscutului. Aceasta este o carte pe care Leif o caută cu ardoare în peregrinările sale pentru că are convingerea că acolo va găsi calea către un ținut mitic, pe care l-a văzut cu coada ochiului când era copil. Scena din biblioteca arabă și a modului în care primește acces la această scriere este genial concepută. Și, cum spun eu mereu, Cartea de Nisip.
Facebook
WhatsApp
TikTok
