TABLETA DE CARTE ȘI FILM – Marius MIHĂLĂCHIOIU – Universul Jules Verne

   Săptămâna trecută la birou, într-o pauză de cafea, se discuta aprins despre ce trebuie să facem pentru ca și cei mici să citească. Brusc am realizat că toți cei prezenți eram mari fani ai lui Jules Verne și că încercasem să îi citim toate cărțile sau, măcar, pe cele clasice, cartonate ce au apărut în comunism. Trebuie să recunosc că îmi place să citesc Jules Verne și acum adult, ba chiar mai mult găsesc câte un roman pe care l-am ratat. Din discuțiile cu colegii a rezultat că nu am citit Indiile negre și Hector Servadac.

   Cum sunt un „copil” conștiincios, am căutat în bibliotecă cele două volume. Am găsit doar Indiile negre în bibliotecă. Am comandat pe site-ul „Printre cărți”, Hector Servadac. Și m-am pus pe citit.

   Jules Verne a lăsat în urma sa o operă plină de o creativitate extraordinară. Este unul dintre primii autori care au îmbinat cu succes literatura de aventuri cu cea science-fiction și fantastique. Interesul arătat pentru știință și faptul că a abordat în romanele sale teme care aveau să se concretizeze în secolul XX (zborul pe Lună, submarinul, etc.) îl face să fie mai mult decât un vizionar; pe baza descoperirilor științifice și tehnice, el duce până la capăt consecințele progresului tehnic. Romanele sale au fost deseori ecranizate, poveștile lor spectaculoase pretându-se perfect producțiilor hollywoodiene. Personajele sale sunt repere ale imaginației populare (de exemplu, Phileas Fogg, căpitanul Nemo sau profesorul Paganel).

   Cele mai ecranizate romane sunt: 20.000 leghe sub mări, O călătorie spre centrul Pământului, Copiii căpitanului Grant,  Insula misterioasă şi Ocolul Pământului în 80 de zile.

Prima ecranizare este a romanului 20.000 leghe sub mări, într-un film mut din 1916, regizat de Stuart Paton. Doi ani de vacanță a fost produs în România, într-o coproducție franco-germano-român. Ecranizarea este un serial de televiziune ZDF din 1974, în regia lui Claude Desailly, Gilles Grangier și Sergiu Nicolaescu.

   Cinci dintre romanele verniene au legătură cu România. Primul este Kéraban Încăpățânatul. Personajul principal face un periplul în jurul Mării Negre, trecând prin Dobrogea. În romanul Mathias Sandorf, castelul contelui maghiar este situat în Transilvania. Cartea care are ca decor Transilvania este Castelul din Carpați și a apărut în 1892.  A fost ecranizat într-un film românesc din 1981, regizat de Stere Gulea. Scenariul filmului a fost scris de Nicolae Dragoș și Mihai Stoian. Pilotul de pe Dunăre este ultimul roman în care este menționată România. Ultima etapă a călătoriei pe Dunăre are loc de la Porțile de Fier până în Delta Dunării.

   În opera sa se regăsesc lucruri care nu existau în acele vremuri, fiind realizate abia după 50 sau 100 de ani (elicopterul, submarinul, scafandrul autonom, zborul în spațiu, etc.). De menționat și primul model de ATV – vehicul european locuit menit să aprovizioneze Stația Spațială Internațională – a fost botezat Jules Verne. Asociația franceză Jules Verne Aventures este dedicată redescoperirii planetei și sensibilizării opiniei publice în ceea ce privește protejarea speciilor amenințate cu dispariția. Trofeul Jules-Verne este o competiție în cadrul căreia un echipaj trebuie să realizeze în zbor ocolul Pământului în 80 de zile, fără escală și fără ajutor.

   În 2012, Monetăria Parisului a scos o piesă de argint de 10€ cu efigia lui, ca parte a colecției „Euro pe regiuni”. Ea reprezintă Picardia, regiunea în care și-a petrecut ultima perioadă a vieții.

   Trebuie să recunosc că personajul meu preferat rămâne Căpitanul Nemo, prezent în mai multe romane, îmi lasă mereu impresia unei nemuriri și că este omniprezent în apele mărilor și oceanelor din toate scrierile lui Jules Verne.

Marius MIHĂLĂCHIOIU este absolvent de Drept, a învățat la  „Carabella” târgovișteană,  e mare iubitor de literatură și de film; este lector universitar dr. și asistent judiciar la Tribunalul Dâmbovița…