TABLETA DE CARTE ȘI FILM – Marius MIHĂLĂCHIOIU – Podul spionilor

   Apărut la Editura Litera, romanul Podul spionilor de Giles Whittell este bazat pe informații din documente declasificate și pe interviuri luate personal de autor. Cartea a fost publicată pentru prima dată de Broadway Books în 2010. Romanul lui Giles Whittell ne redă cum era în acea perioadă în care soarta lumii depindea de mesaje codate și de piloți tineri și curajoși. Povestea are trei personaje principale: William Fisher, alias Rudolf Abel, agent KGB de origine britanică arestat de FBI în New York și condamnat la închisoare; Gary Powers, un pilot american de avion capturat în timpul unei misiuni de spionaj deasupra URSS și un doctorand american pe nume Frederic Pryor, rătăcit în Berlin, considerat spion și arestat de poliția politică est-germană, Stasi.

   Am fost curios, după ce am citit cartea, dacă există podul cu adevărat și dacă a avut ad litteram această destinație. Podul este unul real și face legătura între periferia fostului Berlin de Vest şi centrul oraşului Postdam, aflat anterior sub controlul Germaniei de Est. A primit numele de „pod al spionilor” în anii ’60, când serviciile secrete ale sovieticilor şi ale americanilor schimbau prizonieri în acest loc.

   Ecranizarea are același nume „Podul spionilor“ (Bridge of Spies) și este un thriller istoric regizat de Steven Spielberg după un scenariu de scris de Matt Charman, alături de Ethan Coen şi Joel Coen. Din distribuţie fac parte Tom Hanks (James Donovan), Mark Rylance (Rudolf Abel), Amy Ryan (Mary Donovan) şi Alan Alda (Thomas Watters Jr.). Filmul reia povestea din roman și ne redă primul schimb de prizonieri făcut pe pod, dar şi a încercărilor avocatului James Donovan (Tom Hanks) de a negocia eliberarea pilotului Francis Gary Powers. Astfel, „Bridge of Spies“ spune povestea lui James Donovan, un avocat din Brooklyn care se trezeşte aruncat în centrul Războiului Rece, când CIA îl trimite cu sarcina aproape imposibilă să negocieze eliberarea unui pilot american U-2 capturat. Scenariştii Matt Charman, Ethan Coen şi Joel Coen au transformat această experienţă remarcabilă din viaţa lui Donovan într-o poveste inspirată din fapte reale, ce surprinde esenţa unui om care riscă în această călătorie.

   În ziua de 10 februarie 1962, pe Podul Glienicke și la Punctul de Control Charlie din Berlin a avut loc primul și cel mai cunosc schimb de prizonieri dintre Est și Vest de după al Doilea Război Mondial. Cine erau personajele implicate și cum s-a ajuns la aceasta soluție de compromis între marile puteri? Cât de mult a influențat schimbul evoluția Războiului Rece? James Donovan este un avocat specializat în asigurări din Brooklyn care se trezeşte aruncat în vâltoarea Războiului Rece când CIA îi solicită sprijinul pentru a negocia eliberarea pilotului american al unui avion. Am apreciat foarte mult că s-a insistat pentru a arăta cât de important este avocatul în viața cotidiană a americanilor și ce valoare are probitatea profesională a unui asemenea specialist. Putem să vedem filmul sau cartea ca pe o lecție de principii morale, mai ales că vine într-o conjunctură internațională dificilă.

   Protagonistul pune cu succes corectitudinea mai presus de orice, plecând din lumea lovită de cultura fricii nucleare din Statele Unite, în timpul Războiului Rece și ajungând pe teritoriul inamic, în întunecata Germanie de Est, aflată sub dominație sovietică. Mi-a plăcut personajul lui Tom Hanks, un mediator veritabil, o minte lucidă care are curajul să acționeze corect între două tabere nu doar adverse, ci și înfuriate în contextul în care e amenințat de către amândouă. Este un personaj neînregimentat, dar totuși nu un anonim. Este un erou pozitiv care nu se regăsește într-un clișeu. Nu este parte din sistem, deși îl respectă, dar nu fără discernământ. Cea mai la îndemână filiație a personajului, atât prin trăsăturile morale cât și prin carismă, o vedem în figura, la fel de reală, a lui Oskar Schindler din celebrul film din 1993 al aceluiași un personaj care a acționat, schimbând proporțiile, locul și momentul, la fel de benefic.

   Povestea are și un caracter didactic și încearcă să sublinieze importanța moderației într-o situație de criză. Personajul lui Tom Hanks dovedește din prima clipă o rigoare morală de fier, reușind să fie consecvent până la capăt. Un personaj în sine este Războiului Rece. Un personaj greu de transpus pe marele ecran sau în cuvinte, mai ales de cei care nu au fost în partea de est a cortinei de fier. Chiar dacă nu mai are la îndemână posibilitatea de a crea o atmosferă prin trucurile cinematografiei prin utilizarea unui procedeu de film alb negru așa cum a folosit în Lista lui Schindler, pentru că perioada istorică nu mai coincide cinematografiei alb-negru, regizorul a reinventează modul de construire atât prin trăsăturile morale cât și prin carismă, pe care a utilizat-o la Oskar Schindler în celebrul și premiatul film din 1993, la o imagine în culori, cu un personaj care a acționează, la fel de benefic, bineînțeles schimbând proporțiile, locul și timpul.

   Filmul a avut șase nominalizări la premiul Oscar, inclusiv pentru cea mai bună imagine și cel mai bun scenariu. Mark Rylance a câștigat premiul Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar. Jocul lui Hanks e pe măsura talentului. 

 

MARIUS MIHĂLĂCHIOIU este absolvent de Drept, a învățat la… „Carabella” târgovișteană, e iubitor de literatură și de film…