TABLETA DE CARTE ȘI FILM – Marius MIHĂLĂCHIOIU – O iubire fără sfârșit (Orfeu; Divina comedie….)

La pământ dormea ţinându-şi căpătâi mâna cea dreaptă;

Dară ochiu-nchis afară, înlăuntru se deşteaptă.

Vede cum din ceruri luna lunecă şi se coboară

Şi s-apropie de dânsul preschimbată în fecioară.

(Mihai Eminescu – Scrisoarea III)

O iubire fără sfârșit este o carte scrisă de celebrul Richard Matheson. El este cunoscut pentru romanele Undeva, cândva sau Eu sunt Legenda, ambele fiind ecranizate. De asemenea, este cunoscut ca scenarist al multor episoade din serialul Zona crepusculară. Cartea reiterează mitul lui Orfeu. Pe scurt, mitul lui Orfeu începe să se deruleze după întoarcerea din expediţia argonauţilor, în timpul căreia, cu arta sa, a reuşit să domolească valurile mării în furtună şi sufletele zbuciumate ale marinarilor, când s-a instalat în Tracia, unde s-a căsătorit cu nimfa Euridice. Într-o zi, fugind ca să scape de păstorul Aristeu, aceasta a fost muşcată de un şarpe veninos şi a murit: Orfeu a urmat-o atunci în sălaşul lui Hades, tot cu lira în mână, reuşind să suspende cu ajutorul ei până şi chinurile damnaţilor; arta sa l-a ajutat să-şi redobândească soţia de la cele mai crude dintre divinităţile grecilor.

Rugăminţile aveau să-i fie îndeplinite însă cu o condiţie: nu trebuia, pentru niciun motiv, să se întoarcă spre a-şi privi soţia până ce nu vor fi ieşit amândoi din casa lui Hades. Orfeu a respectat această condiţie până în pragul infernului; când era însă gata să treacă hotarul fatal, împins de teama şi nerăbdarea iubirii, a privit înapoi, abia apucând s-o vadă pe Euridice dispărând din nou în adâncurile infernului. Un pasaj din tragedia Alcesta a lui Euripide sugerează totuşi şi existenţa unei alte versiuni a mitului, potrivit căreia Euridice a fost salvată.

O iubire fără sfârșit (în engleză What Dreams May Come) este un film american de genul dramă supranaturală produs în 1998, regizat de Vincent Ward și avându-i în rolurile principale pe Robin Williams, Cuba Gooding, Jr. și Annabella Sciorra. Filmul este o adaptare a romanului cu același nume din 1978, cu care am început tableta. Titlul este luat dintr-un vers din monologul A fi sau a nu fi din piesa Hamlet a lui William Shakespeare.

Povestea începe în Elveția, când, în timp ce se afla în vacanță, Dr. Christopher „Chris” Nielsen (Robin Williams) se întâlnește întâmplător cu artista Annie Collins (Annabella Sciorra), față de care simte o atracție mistică. Ei se căsătoresc și au doi copii: Ian (Josh Paddock) și Marie (Jessica Brooks Grant). Viața lor idilică se sfârșește atunci când copiii lor mor într-un accident de mașină: Annie suferă o cădere nervoasă, apare și un risc de divorț, însă par a reuși să treacă peste acest moment. Cu toate acestea, la aniversarea zilei în care ei au decis să nu divorțeze, Chris este implicat într-un accident de mașină în care este ucis. Inițial confuz de faptul că nimeni nu poate interacționa cu el, Chris zăbovește pe Pământ, văzând-o pe Annie făcând față acestei pierderi. El încearcă să comunice cu ea până când înțelege că acest lucru îi provoacă rău și decide să meargă mai departe. Între timp, pe Pământ, Annie nu este capabilă să facă față pierderii soțului ei și se sinucide. Chris, care crede inițial că ea a scăpat de suferință, devine furios atunci când află că cei care se sinucid sunt trimiși în Iad, ca urmare a faptului că natura lor a creat o lume din deziluzie bazată pe durerea lor. Albert este cel care îl însoţeşte în această călătorie. Cine este şi care este rolul lui vom vedea, vom citi. Chris este neînduplecat în dorința de a o salva pe Annie din Iad, în ciuda opoziţiei ferme a lui Albert că nimeni nu a reușit așa ceva până atunci. Albert este de acord să-i găsească lui Chris o „călăuză” (care ia forma lui Sigmund Freud), pentru a-l ajuta să găsească sufletul lui Annie.

Filmul a câștigat Premiul Oscar pentru cele mai bune efecte vizuale în 1998, distincția fiindu-i atribuită lui Kevin Mack, Joel Hynek, Nickolas Brooks și Stuart Robertson. Filmul a fost nominalizat și la Premiul Oscar pentru cele mai bune decoruri și a câștigat Premiul Art Directors Guild pentru excelență în design de producție.

Povestea cu călăuza m-a dus imediat cu gândul al Divina Comedie a lui Dante Aligheri. Divina Comedie povestește călătoria lui Dante în cele trei lumi ale „vieții de apoi”, în care se proiectează răul și binele lumii terestre, fiind condus la început de poetul Virgiliu, simbol al rațiunii, apoi de Beatrice, simbol al credinței. Poemul este compus din trei părți: Inferno, Purgatorio, Paradiso. Divina Comedie descrie coborîrea lui Dante în Infern, trecerea prin Purgatoriu și ascensiunea în Paradis, pentru a termina cu apoteoza unirii lui cu Divinitatea. Ultima data când am văzut filmul era după ce mă chinuisem să citesc Divina Comedie. Și recunosc că nu este o misiune ușoară, însă ai la final o satisfacție neașteptată. Am precizat că am revăzut filmul după ce am citit poemul pentru că am recunoscut și apreciat foarte mult „călăuza”, rol interpretat de Max von Sydow. Este actorul perfect pentru rolul acesta, așa cum a fost actorul perfect al cavalerului din A șaptea pecete, despre care am scris acum câteva săptâmâni. Max von Sydow interpretează rolul lirei lui Orfeu sau al poetului Virgiliu, ori al frumoasei Beatrice.

Aș scrie mai multe, dar vă las să descoperiți acest melanj, din carte sau din film, de simboluri și mesaje din sincretismul omului de cultură modern. Lasciate ogni speranza, voi ch’intrate…

MARIUS MIHĂLĂCHIOIU este absolvent de Drept, a învățat la… Carabella târgovișteană, e iubitor de literatură și de film…