Mumia este un film american din 1999, regizat de Stephen Sommers, după un scenariu original. Rolurile principale sunt interpretate de Brendan Fraser, Rachel Weisz, John Hannah și Kevin J. O’Connor, iar Arnold Vosloo e în rolul titular al mumiei readuse la viață. Filmul conține dialoguri substanțiale în limba egipteană antică, vorbită cu ajutorul unui egiptolog profesionist. El este un remake al filmului omonim din 1932, care l-a avut pe Boris Karloff în rolul principal. Inițial s-a intenționat să facă parte dintr-un serial horror cu buget redus, dar în final s-a transformat într-un film de aventură de succes pe teme de groază ușoare.
De menționat că actorul britanic Karloff este cunoscut pentru rolurile sale din mai multe filme de groază și pentru interpretarea rolului monstrului lui Frankenstein, în Frankenstein (1931), Bride of Frankenstein (1935) și Son of Frankenstein (1939), filme care au dus la o imensă popularitate pentru acesta.
Filmările au început în Marrakech (Maroc), pe 4 mai 1998, și au durat șaptesprezece săptămâni; echipa a trebuit să îndure deshidratare, furtuni de nisip și șerpi în timp ce filmau în Sahara. Efectele vizuale au fost furnizate de Industrial Light & Magic, care au amestecat imagini din film și imagini generate pe calculator, pentru a crea personajul Mumia. Jerry Goldsmith a compus muzica.( din film.)
Intriga începe în Egiptul de prin anul 1290 î.Hr., perioadă în care marele preot Imhotep are o relație amoroasă cu Ankh-sun-Amun, amanta faraonului Seti I, care le interzisese altor bărbați să o atingă. Când faraonul descoperă aventura lor, Imhotep și Ankh-sun-Amun îl ucid pe monarh. Imhotep fuge cu preoții săi egipteni. Gărzile imperiale Medjay intră apoi în cameră, doar pentru a o vedea Ankh-sun-Amun și pe faraonul mort (totuși, în continuarea The Mummy Returns, s-a arătat că Evelyn – în încarnarea ei anterioară ca Prințesa Nefertiri – a fost cea care a chemat gărzile). Ankh-sun-Amun se sinucide apoi, ea cerându-i lui Imhotep să o reînvie. După înmormântarea lui Ankh-sun-Amun, Imhotep sparge cripta unde se afla corpul ei și îl fură. El și preoții lui fug prin deșert la Hamunaptra, orașul morților, unde încep ceremonia de înviere. Ceremonia este oprită de gărzile lui Seti înainte ca ritualul să fie finalizat, iar sufletul lui Ankh-sun-Amun este trimis înapoi în Lumea subterană. Pentru sacrilegiul lor, preoții lui Imhotep sunt mumificați de vii, iar Imhotep este forțat să îndure blestemul Hom Dai: i se taie limba și este înmormântat de viu cu o specie de scarabei mâncători de carne. Ritualul îi acordă viața veșnică, forțându-l pe Imhotep să îndure agonia rănilor lui pentru totdeauna. El este îngropat sub pază, închis într-un sarcofag de sub statuia zeului egiptean Anubis și ținut sub supravegherea strictă a gărzilor Medjai, descendenți ai gărzilor din palatul lui Seti. În cazul în care Imhotep ar fi reînviat, puterile care l-au făcut nemuritor îi vor permite să elibereze un val de distrugere și moarte pe Pământ. Brațele marelui preot Imhotep se întinseră ca aripile unei uriașe păsări negre, aducând asupra Egiptului cele zece plăgi menționate în Biblie. Dar cam atât despre subiect, că poate mai există cineva care nu l-a văzut..
Istoria veche a umanității și mitologia biblică sunt unite de scenariști într-un film inteligent, ce exploatează setea de aventuri și temerile superstițioase ale unora din primii exploratori occidentali ai civilizației antice egiptene. Scenariul filmului lui Stephen Sommers reia și îmbogățește tema filmului omonim din 1932, cu Boris Karloff în rolul marelui preot Imhotep: o expediţie britanico-americană efectuată în anul 1926 în Egipt se transformă într-o catastrofă pentru omenire, după ce unul dintre aventurieri citește cu voce tare un pasaj din Cartea neagră a Morților, trezindu-l accidental la viaţă pe marele preot Imhotep, care fusese înmormântat de viu în Hamunaptra, orașul morților. Imhotep ameninţă să elibereze un val de distrugere și moarte asupra întregului Pământ.
Realizat într-o epocă de extindere și dezvoltare tehnică a efectelor vizuale, „Mumia” lui Stephen Sommers combină stilul horror din filmul original („Mumia”) cu stilul aventuros al filmelor de tip Indiana Jones, exploatând temerile legate de existenţa unui blestem antic din perioada faraonilor care planează asupra celor care efectuează săpături arheologice în Egipt și dezgroapă trecutul. Având aceste premise, acţiunea captivează încă de la primele secvenţe, fiind potențată de atmosfera misterioasă reconstruită credibil, de efectele vizuale foarte bine realizate, de prezenţa sporadică a unui umor savuros și de interpretările actoricești destul de bune.
Cred că producătorii au intenționat, încă de la început, să realizeze un film comercial adresat publicului larg, preferând să imprime acțiunii un aspect misterios și amuzant mai ușor de asimilat. În aceste condiții, „Mumia” lui Stephen Sommers a intrat relativ rapid în conștiința cinefilă și a devenit un film cult, generând mai multe continuări, mai slabe calitativ decât originalul. Personal cred că va trece testul timpului, devenind în timp un film clasic.
Un egiptolog a fost adus pentru a demonstra cum ar fi sunat fonetic limba egipteană antică.
Războinicii Medjai trebuiau, iniţial, să fie tatuaţi din cap până-n picioare, dar Stephen Sommers nu a fost de acord cu asta, pentru că Oded Fehr era „prea arătos” ca să fie acoperit. Realizatorii filmului au cheltuit 15 milioane de dolari, din bugetul de 80 de milioane de dolari al filmului, pe efecte speciale. A durat 3 luni pentru ca supraveghetorul animaţiei să termine corpul lui Imhotep. Producţia a avut sprijinul oficial al armatei marocane, iar actorii au avut asigurări în caz că ar fi fost răpiţi. Una dintre problemele neprevăzute aduse de filmările în deșert a fost faptul că nisipul a blocat toate armele. Stephen Sommers le-a spus însă asta abia după terminarea filmărilor. Multe scene au fost filmate în Marrakesh, însă oraşul era atât de mare încât actorii şi membrii echipei au fost avertizaţi să nu se îndepărteze prea mult de platoul de filmare, ca să nu se rătăcească.
Țin să fac următoarele precizări: Imhotep, cel care a inspirat personajul din filme, a fost o persoană despre care multă vreme istoricii s-au întrebat dacă a fost reală sau este un zeu. În urma cercetărilor arheologice s-a descoperit că Imhotep a existat cu adevărat. A fost arhitectul regal al regelui egiptean Djeser/Joser(Zoser) și a construit prima piramidă (în trepte) la Saqqara/Sakkarah, până la el regii fiind îngropați în mastabe, uriașe ridicături făcute din cărămizi de lut. Mastaba era o clădire rectangulară, cu acoperișul plat și cu pereții înclinați ce marca mormântul egiptenilor de rang înalt din antichitate. Era de obicei construită din piatră sau cărămizi uscate la soare. Despre Imhotep se știe cu siguranță că a fost ridicat la rangul de mare vizir în timpul domniei lui Djoser (2630-2611 i.Hr.), cel de-al doilea rege al celei de-a treia dinastii egiptene; este considerat echivalentul aproximativ al lui Asclepios/Esculap, din mitologiile greacă și romană.
Marius MIHĂLĂCHIOIU este absolvent de Drept, a învățat la „Carabella” târgovișteană, e mare iubitor de literatură și de film; este lector universitar dr. și asistent judiciar la Tribunalul Dâmbovița…