„Samizdat:
îl scriu eu însumi,
îl editez singur,
îl cenzurez eu însumi,
îl public eu însumi,
îl distribui eu însumi
și petrec timp în închisoare pentru el însuși”.
(Vladimir Bukovsky)
În acest an, am fost încercaţi cu chestii noi în viaţă. Epidemia şi-a pus amprenta asupra modului nostru de viaţă. Am avut două rânduri de alegeri. Au fost conflicte între stat şi biserică. Am văzut armata pe stradă şi nu pentru o defilare festivă. Toate astea ne-au transferat o parte din existenţă în mediul virtual. Aici, unii s-au simţit confortabil şi apăraţi de scutul „tastaturii” şi zidul „ecranului” şi şi-au spus părarea despre… orice. Tehnica de atac de caracter a funcţionat extrem de bine, iar fiecare canal de transmisie din mass-media şi-a ales ştirile, cu consecinţele de rigoare. Am văzut mai bine conturat ca oricând citatul biblic „Adevărat vă spun că niciun profet nu este acceptat în patul lui”- Evanghelia lui Luca.
Experienţele din acest an m-au condus, în mod natural, la tableta de astăzi. Mesia este numele unui serial pe care îl găsim pe Netflix. Așa cum spune numele, este despre un personaj ce lasă să se înțeleagă că el este trimisul lui Dumnezeu pe Pământ. Al-Masih, pe numele său profan Payam Golshiri, are toate datele ca să fie Trimisul. Conjunctura politică, realitatea geografică, dar mai ales așteptările oamenilor creează premisele să-l avem în fața noastră pe cel îndelung așteptat. Aceasta este povestea în care se devoalează chestiuni politice, religioase – prezența personajului afectând toate religiile abrahamice -, trăiri legate de credință în Dumnezeu, un pic de sincretism și limitele de înțelegere în fața divinității. Nu am să comentez prea mult asupra ideii de parusia și nici de perspectiva escatologică din film. Parusia este a doua venire a lui Isus Hristos pe pământ, iar escatologia este o doctrină filosofică și teologică privind posibilitatea existenței individuale după moarte. „Messiah” a fost creat de Michael Petroni, care a fost şi producător executiv împreună cu Mark Burnett, Roma Downey, Andrew Deane şi James McTeigue. McTeigue a fost şi regizor.
Cărțile de astăzi sunt: „Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale”, scrisă de Samuel P. Huntington și „Infinite Jest”, scrisă de David Foster Wallace. Prima este o carte despre politică, este despre o perspectivă asupra istoriei scrisă plecând de la ideea că există o influență a grupurilor sociale, religioase și culturale în orice mișcare de amploare între națiuni, popoare sau entități suprastatale. Cea de-a doua este un roman parabolă, dar și un roman enciclopedic. Ambele, la momentul apariției, au generat o mulțime de discuții, să le spunem. Unii au fost critici, alții le-au considerat scrieri deosebit de importante. Trebuie citite de cei care sunt din zona științelor politice, antropologiei sau doar analiști politici amatori? Ce legătură au cărțile cu serialul? Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale este personaj în serial. Apare pe masă într-o cafenea, este obiect de comentariu și, în opinia mea, a generat o parte din liniile directoare ale scenariilor pentru fiecare episod în parte. Plimbarea personajului El-mesiah prin Orientul Mijlociu și din Orientul Mijlociu în SUA, iar apoi prin SUA nu face altceva decât să evidențieze diferențele cultural-religioase și influența acestora în viața politică. Influența în viața politică este descrisă de la nivel macro până la nivel individual. În esență, teza provocatoare și important a fi enunțată este aceea ca creșterea violențelor în lume este determinată de conflicte între state și culturi care se bazează pe tradiții religioase. Huntington, fost consilier politic a lui Clinton, argumentează că oamenii politici trebuie să țină cont de această situație în special când intervin în problemele interne ale altor țări. Cartea nu se vrea o soluție pentru conflictele politice și militare, dar aduce în prim plan interesele ce pot fi identificate în funcție de religia și cultura definitorie a unei regiuni geografice sau a unei enclave politice. Poate constitui o cheie de interpretare a serialului. Infinite Jest nu apare în film în mod direct. Apare un personaj cu numele de Wallace, personaj creat după David Foster Wallace, care a fost un scriitor, eseist și profesor american, considerat unul dintre cei mai influenți și inovatori scriitori din ultimii 20 de ani. Wallace din film este un personaj controversat și deosebit de inteligent, refugiat în Rusia – mai cunoaștem pe unii. Perspectiva peliculei fiind una politică, transformă un concept de luptă împotriva statului totalitar și a dictaturii în ceva cu unele conotații negative – mai ales când nu convine politicii imperiale. Autorii îl denumesc terorism cultural. David Foster Wallace însă ridică la rangul de armă destabilizatoare, într-o lume a comunicațiilor, conceptul de samizdat. Conceptul de samizdat provine din limba rusă și în traducere ad literam înseamnă autoeditare și reprezintă o formă de luptă culturală specifică Europei de Est. În perioada comunistă, existau persoane care reproduceau publicații improvizate cenzurate, dar și așa numita literatură subterană – de cele mai multe ori erau copiate de mână și se transmiteau ca document de la cititor la cititor. Practica reproducerii manuale a fost larg răspândită datorită faptului că majoritatea mașinilor de scris și dispozitivelor de imprimare au fost inventariate. În acest mod clandestin au circulat lucrări precum: Boris Pasternak, Doctor Jivago, Aleksandr Soljenițîn, Pavilionul canceroșilor și Primul cerc, Vladimir Voinovici, Viața și aventurile neobișnuite ale soldatului Cionkin. Firul epic al romanului are ca element central acest concept redat printr-un film care conectează personajele. Filmul este atât de distractiv încât spectatorii săi își pierd interesul pentru orice altceva și îl vizionează în mod repetat, iar, astfel, în cele din urmă mor. S-a presupus că titlul este de natură shakespeare-iană. Citind, înclin să dau dreptate acestei presupuneri, asta și pentru că se potrivește cu traducerea titlului prin raportare la Hamlet. Ar fi o traducere ad literam de genul Sarcasm Infinit, însă contextul din piesa de teatru îi dă posibilitatea unei traduceri ca spirit infinit. Mi-a plăcut mult jocul de cuvinte și trimiterea la literatura clasică într-o carte despre rezistența prin cultură, în sensul larg al conceptului.
Serialul este despre o aparentă revenire a mântuitorului pe Pământ. A doua venire este pretext de introspecție din toate perspective și unghiurile în care poate să fie analizat un asemenea eveniment. Ce probleme politice, religioase sau culturale poate genera un iranian pe numele său Payam Goldshiri? Așa cum veți vedea, multe… Am să vă provoc curiozitatea, analizând numele acestui personaj de origine iraniană. Payam înseamnă în limba urdu mesaj. Trebuie spus că limba urdu este o limbă veche și că, alături de hindi, este una dintre cele două limbi care s-au dezvoltat având la bază sanscrita, după anul 1000 d.Hr., dar a adoptat o altă scriere, alte simboluri, care au fost adaptate la islam. Urdu este un amestec de limbi persane, kurdish, arabe și sanscrite. Golshiri este numele unui scriitor, critic și editor Iranian care a ales să scrie despre decadența vieții aristocratice, adoptând și ideea nepotrivirii monarhiei pentru Iran. Masih ad-Dajjal, tradus ca falsul Messia, este un personaj demonic din mitologia islamică. El ar urma să apară și să pretindă că este Masih (adică Messia) și va apărea, înainte de Ziua Judecății. În anumite curente din islam corespondentul aproximativ al lui Mesia este Mahdi. Mai precis, în Coran, Isa (Isus) este numit Mesia și se va reîntoarce pe Pământ. Niciunul dintre numele atribuite nu sunt capabile să facă înțelegerea mai ușoară a filmului. Documentându-mă pentru film, am găsit un punct de vedere foarte provocator al preotului Constantin Sturzu în Doxologia. Acesta aduce în discuție, între altele, Legenda Marelui Inchizitor, scrisă de Dostoievski – mai exact este un fragment din Frații Karamazov. Acest fragment din roman scoate în evidență una dintre trăsăturile esențiale ale oricărei ideologii totalitare, și anume suprimarea libertății. Este exprimarea a ceea ce psihologii vor numi mai târziu complexul mesianic. Mai mult, este simbolul formalismului, al abuzului de putere, al incapacităţii de a primi şi folosi darul sacru al libertăţii. Mehdi Dehbi joacă rolul principal. Până la acest serial nu a avut decât roluri mici în filmul de spionaj A Most Wanted Man sau în thriller –ul London Has Fallen. Tomer Sisley îl interpretează pe ofițerul de informații israelian Shin Bet, Aviram Dahan. Simbolul numelui Aviram este tatăl meu este puternic și cred că alegerea numelui de către autorii filmului nu este întâmplătoare. Sisley este cunoscut publicului larg pentru rolul jucat în remake-ul filmului Angélique. Șin Bet este serviciul de securitate internă al Israelului, adică un fel de S.R.I.. Este una din cele trei agenții principale ale comunității de informații din Israel, alături de Directoratul Informațiilor Militare Aman (serviciul de informații al armatei) și Mossad (serviciul de informații externe).
Michelle Lynn Monaghan este distribuită în rolul agentului CIA, Eva Geller. Actrița este cunoscută mai ales pentru rolurile sale din Kiss Kiss Bang Bang (2005), Gone Baby Gone (2007), Made of Honor (2008), Eagle Eye (2008), Trucker (2008), Source Code (2011), True Detective (2014), Pixels (2015) și Patriots Day (2016), dar mai ales pentru rolul Julia Meade în seria de filme de spionaj de acțiune Mission: Impossible, care apare în Mission: Impossible III (2006), Mission: Impossible – Ghost Protocol(2011) și Mission: Impossible – Fallout (2018). James McTeigue este un regizorul serialului. Acesta a învățat meserie ca asistent de regie pentru mai multe filme, inclusiv Dark City (1998), trilogia Matrix (1999-2003) și Star Wars: Episodul II – Atacul clonelor (2002) și și-a făcut debutul ca regizor cu filmul V pentru Vendetta. Toate aceste filme își găsesc amprenta și în stilul regizoral abordat pentru Mesia.
Vă recomand să citiți cărțile și să vedeți serialul fără să fiți părtinitori. E mai greu, dar ajută de data asta. Sunt multe de scris, dar fiecare trebuie să descopere propria variant de interpretare a mitului, a evenimentelor politice sau, de ce nu, a democrației în care trăim.
MARIUS MIHĂLĂCHIOIU este absolvent de Drept, a învățat la… Carabella târgovișteană, e iubitor de literatură și de film…
Facebook
WhatsApp
TikTok
