TABLETA DE CARTE ȘI FILM – Marius MIHĂLĂCHIOIU – Gallipoli. Çanakkale

Campania Gallipoli, denumită și Campania din Dardanele, bătălia de la Gallipoli sau bătălia de la Çanakkale, a fost o campanie a Primului Război Mondial ce a avut loc între 25 aprilie 1915 și 9 ianuarie 1916 în Peninsula Gallipoli (Gelibolu, în Turcia modernă) din Imperiul Otoman. Peninsula formează malul nordic al Dardanelelor, o strâmtoare ce furniza o cale maritimă către Imperiul Rus, unul dintre statele Antantei din timpul războiului. Intenționând să asigure controlul asupra acestei rute, aliații Rusiei, Regatul Unit și Franța, au lansat un atac naval urmat de o debarcare pe peninsulă, cu scopul de a captura capitala otomană Constantinopol (astăzi Istanbul). Atacul naval a fost respins și, după opt luni de lupte, cu multe pierderi de ambele părți, campania terestră a fost abandonată, iar forța de invazie a fost retrasă în Egipt. Campania a fost una dintre cele mai mari victorii otomane din timpul războiului. În Turcia, ea este considerată un moment definitoriu al istoriei țării: o ultimă reușită în apărarea țării în timp ce Imperiul Otoman se prăbușea. Lupta a format baza Războiului Turc de Independență și a proclamării Republicii Turcia opt ani mai târziu sub conducerea lui Mustafa Kemal (Kemal Atatürk), care a ieșit în evidență drept comandant militar la Gallipoli. Campania este adesea considerată a fi momentul apariției conștiinței naționale în Australia și Noua Zeelandă, iar data debarcării, 25 aprilie, este denumită „Ziua Anzac” cea mai importantă comemorare a soldaților morți și a veteranilor de război în cele două țări, mai importantă decât Ziua Armistițiului. Deși era numit politic șef al Marinei Regale, ambițiosul Churchill s-a considerat și un strateg militar. „Am în mine să fiu un soldat de succes. Pot vizualiza mișcări și combinații grozave”, i-a mărturisit el unui prieten. Tânărul ministru a propus o lovitură îndrăzneață care să câștige războiul. Abandonând planul său anterior de a invada Germania de la Marea Baltică spre nord, el a susținut acum o altă propunere aflată în considerare de armată de a lovi la mai mult de 1.000 de mile spre est. El a propus să-și treacă flota navală prin acul Dardanelelor, strâmtoarea îngustă de 38 de mile care despărțea Europa și Asia în nord-vestul Turciei, pentru a pune mâna pe Constantinopol și a obține controlul asupra căilor navigabile strategice care leagă Marea Neagră în est de Marea Mediterană. Invazia fusese zdrobită de incompetență și ezitare de către comandanții militari, dar, în mod corect sau nedrept, Churchill era țapul ispășitor. Dezastrul de la Gallipoli a aruncat guvernul în criză, iar premierul liberal a fost nevoit să-i aducă pe conservatorii de opoziție într-un guvern de coaliție. Ca parte a acordului lor de a împărți puterea, conservatorii îl doreau pe Churchill, un politician renegat care își dezvăluise partidul cu un deceniu în urmă, din Amiraalitate. În mai 1915, Churchill a fost retrogradat într-un post obscur din cabinet.

   Filmul, despre care am putea spune că este o dramă din 2014, este regizat și jucat de Russell Crowe, în debutul său regizoral, și scris de Andrew Anastasios și Andrew Knight. Ecranizarea s-a bazat pe cartea cu același nume scrisă de Andrew Anastasios și Dr. Meaghan Wilson-Anastasios. Urmărește un fermier australian, Joshua Connor (Crowe), care călătorește în Turcia la scurt timp după Primul Război Mondial pentru a-și găsi cei trei fii care nu s-au întors niciodată. Filmul începe în 1919, imediat după încheierea Primului Război Mondial, și se concentrează pe Joshua Connor, un fermier australian și căutător de apă (ghicitor). Cei trei fii ai săi Arthur (Ryan Corr), Edward (James Fraser) și Henry (Ben O’Toole) au servit în Corpurile de Armată din Australia și Noua Zeelandă (ANZAC) în timpul campaniei militare de la Gallipoli cu patru ani în urmă și sunt presupuși morți. După ce soția sa Eliza (Jacqueline McKenzie) se sinucide din durere, Joshua decide să aducă trupurile fiilor săi acasă și să le îngroape împreună cu mama lor.

   Joshua călătorește în Turcia și se cazează într-un hotel din Istanbul condus de Ayshe (Olga Kurylenko), văduvă de război, dar nu poate călători la Gallipoli pe drum. Aflând scopul călătoriei sale, Ayshe îi spune să mituiască un pescar local pentru a călători la Gallipoli cu barca. Când sosește, Joshua află că ANZAC-urile sunt implicate într-un detaliu de înmormântare în masă și toți civilii sunt interziși. Maiorul Hasan (Yılmaz Erdoğan), un ofițer al armatei turce care asistă ANZAC-urile, îl convinge pe căpitanul ANZAC-ului locotenent-colonel Cyril Hughes (Jai Courtney) să acorde prioritate ajutorării lui Iosua în căutarea sa, ca singurul tată căruia îi pasă suficient de mult încât să ajungă până aici pentru a găsi soarta fiilor săi. După ce a găsit mormintele lui Edward și Henry, Joshua vede în visele sale că Arthur supraviețuiește bătăliei. Hasan recunoaște numele de familie al lui Joshua și îi spune că Arthur ar fi putut fi luat prizonier.

   Sarah Gundlach scria că idea de a scrie o poveste a apărut citind un singur rând dintr-o scrisoare a locotenent-colonelului Cyril Hughes, care era un lucrător în unitatea Imperial War Graves. Nota de subsol spunea pur și simplu: „Un bătrân a reușit să ajungă aici din Australia, căutând mormântul fiului său”. După un an de cercetări, scriitorii nu au reușit să identifice bărbatul sau fiul său care le-a dat libertatea de a-și imagina o poveste care să devină scenariul lor.

  Gallipoli este un alt film dramă despre acest război cu producător australian din 1981, regizat de Peter Weir și produs de Patricia Lovell și Robert Stigwood, cu Mel Gibson și Mark Lee în rolurile principale. Filmul se învârte în jurul mai multor tineri din Australia de Vest care se înrolează în armata australiană în timpul Primului Război Mondial. Ei sunt trimiși în peninsula Gallipoli din Imperiul Otoman, unde participă la campania Gallipoli. Pe parcursul filmului, tinerii își pierd încet nevinovăția cu privire la scopul războiului. Punctul culminant al filmului are loc pe câmpul de luptă Anzac de la Gallipoli, înfățișând atacul zadarnic din Bătălia de la Nek din 7 august 1915.

   Filmul arată multe dintre condițiile și evenimentele pe care le-au îndurat soldații în teatrul de război din Gallipoli. Personajul de atlet al lui Archy Hamilton a fost inspirat de un vers din Istoria oficială a Australiei a lui Charles Bean în războiul din 1914–1918, care îl descrie pe soldatul Wilfred Harper de la cel de-al 10-lea cal ușor în timpul atacului de la Nek: „Wilfred  a fost văzut ultima dată. alergând înainte ca un școlar într-o cursă de picior, cu toată viteza pe care a putut-o face.”

   Muzica originală a fost furnizată de compozitorul australian Brian May (cel care a făcut și muzica pentru Mad Max). Cu toate acestea, cea mai frapantă caracteristică a coloanei sonore a fost utilizarea de fragmente din Oxygène de către pionierul francez al muzicii electronice Jean Michel Jarre în timpul scenelor în care Mel Gibson aleargă. Momentele liniștite sau sumbre la Gallipoli sunt redate pe Adagio în sol minor, de Tomaso Albinoni. Filmul mai folosește și Duetul Pearl Fishers de Georges Bizet cântând pe gramofonul maiorului Barton înainte de atacul final, făcând o paralelă între legătura împărtășită de soldații nefericiți ai filmului și pescarii din opera lui Bizet.

   Tot cu numele Gallipoli s-a produs o miniserie de televiziune în șapte părți, care a fost difuzată pe Nine Network din 9 februarie 2015, aniversarea a 100 de ani de la Campania Gallipoli. Este adaptat după cartea Gallipoli de Les Carlyon. Este povestea lui Thomas „Tolly” Johnson (Kodi Smit-McPhee), în vârstă de 17 ani, care minte despre vârsta lui, astfel încât să se înroleze cu fratele său Bevan (Harry Greenwood) și ajunge să lupte la Gallipoli, în campania care a contribuit la crearea legendei ANZAC. Filmul descrie campania de zece luni din Turcia, subliniind debarcarea la 25 aprilie 1915 de către trupele ANZAC care intră în luptă în Peninsula Gallipoli. Aterizează în întuneric, Tolly, Bevan și colegii lor soldați din Batalionul 4 din Australia se străduiesc să stabilească un punct de sprijin defensabil sub pantele perfide ale peninsulei. Serialul urmărește atât bătălia, cât și consecințele acesteia. Soldații petrec opt luni învățând abilități de luptă în timp ce încearcă să supraviețuiască în cele mai dificile circumstanțe. Până în momentul evacuării lor finale, ei au învățat multe despre ei înșiși și despre colegii lor.

 

MARIUS MIHĂLĂCHIOIU este absolvent de Drept, a învățat la… „Carabella” târgovișteană, e iubitor de literatură și de film…