Pentru cei care nu au fost interesați până acum să știți că „Drumul Mătăsii” este, de fapt, un amestec de drumuri de caravană, ruta principală legând bazinul Mării Mediterane cu estul Asiei, dar încrengăturile purtau mărfurile către peninsula arabică, către India sau chiar Africa.
De-a lungul timpului, în vest, punctul terminus al drumului s-a modificat de multe ori în funcţie de realităţile politice (Roma, Constantinopol, Veneţia etc.), la est, lucrurile au rămas aceleaşi pentru sute de ani, Imperiul Chinez. Drumul a fost un punct de atracţie pentru mulţi cuceritori, iar oraşele care se găseau pe rutele principale au înflorit chiar şi în cele mai aride zone. Specialistul în preistorie, André Leroi-Gourhan consideră acest drum ca fiind un spațiu de schimburi încă din paleolitic, însă care n-a fost evocat în cronicile chinezești decât începând din secolul al II-lea î.Hr. Bazele inițiale ale Drumului Mătăsii au fost puse odată cu expansiunea dinastiei Han a Chinei în Asia Centrală, în secolul al II-lea î.Hr. Acest lucru a determinat China să trimită un emisar în această parte neexplorată și „neîmblânzită” a lumii ca să obțină informații și ca să găsească potențiali parteneri comerciali și aliați. Persoana însărcinată cu această misiune a fost generalul Zhang Qian, care este uneori considerat „pionierul Drumului Mătăsii”.
Acest drum are peste 6400 km, iar o problemă a fost siguranța celor care îl utilizau. Nivelul de protecție al acestei rute extrem de lungi nu a fost constant de-a lungul timpului. În antichitate, în răsărit drumul comercial era păzit de armatele chinezilor, dar în vest siguranța comerțului a fost o vreme amenințată prin conflictul dintre romani și parţi. Prin iscusința diplomatică a lui Augustus pacea a fost asigurată pentru o anumită perioadă de timp. În timpul dinastiei chineze Tang a înflorit de asemenea comerțul, preluând de la perși controlul asupra drumului comercial. Al doilea împărat din dinastia Tang Tang Taizong a reușit să controleze cea mai mare parte a Asiei centrale, ca și Tarim.
După perioada antică, Imperiul Bizantin a reușit să recucerească o parte din teritorii din Asia și să-și asigure astfel accesul direct la Drumul Mătăsii. Ulterior, dinastia Tang cade, iar drumul comercial devine nesigur datorită atacurilor repetate și prădarea caravanelor. Un rol important în extinderea acestui drum comercial a fost asigurat de Imperiul Mongol, care în secolul al XIII-lea (dinastia Yuan) a asigurat ordinea și siguranța caravanelor. Imperiul mongol însă nu a fost unul de de durată îndelungată, pentru că deja în 1262 începe destrămarea acestuia. Doar partea sa răsăriteană, sub conducerea lui Khublai Khan, rămâne stabilă. Să ne amintim de călătoriile italianului Marco Polo. Dinastia Ming 1368 duce o politică agresivă împotriva triburilor mongole, recucerind teritoriile pierdute și regiunile prin care trece ruta sunt afectate în Asia.
Marii navigatori împinși de mirajul îmbogățirii din comerț și cucerirea de noi teritorii schimbă poveste Drumului. După marile descoperiri geografice din secolul al XVI-lea această rută îşi mai pierde din importanţa vitală, dar nu va muri niciodată. Noile puteri maritime Portugalia, Spania, apoi Anglia şi Olanda vor împinge principalele rute comerciale către Americi, iar pe cele către China şi India le vor dirija prin Capul Bunei Speranţe, ulterior prin Canalul de Suez. De curând însă, Drumul Mătăsii devine din nou în centrul atenției prin zăcămintele de țiței, gaz natural, și pentru o perioadă, datorită turismului. Drumul Mătăsii a fost în permanenţă o arteră vie a lumii chineze, de fel una extrem de autosuficientă şi conservatoare în ciuda invenţiilor care au schimbat lumea.
Prima carte pe care o recomand a fost scrisă de profesorul de la Oxford, Peter Frankopan și poartă titlul Drumurile mătăsii. O altfel de istorie a lumii. Cea de-a doua este Drumul Matasii scrisă de Helmut Uhlig. Cele două cărți abordează același subiect, dar au perspective diferite și instrumente de prezentare care le dau particularități. Spre exemplu, Peter Frankopan își fundamentată lucrarea pe o impresionantă documentare și consultare de surse variate (grecești, latine, franceze, italiene, germane, olandeze, spaniole, portugheze, suedeze, ruse, arabe, turce, persane, ebraice, aramaice și chineze), Drumurile mătăsii este o reevaluare majoră a istoriei lumii, din Antichitate până în vremurile moderne. Helmut Uhlig scrie într-un ritm alert cronica impunerii si a declinului vestitei rute intercontinentale, ne îmbogățește cunoștintele cu fapte și informații extraordinare, pe care nu le regăsim nicăieri altundeva. Lucrarea este rodul unei îndelungate cercetări la fața locului a vestigiilor păstrate pe întreg traseul „drumului”.
Filmul pe care îl recomand, chiar dacă sunt mai multe, este Dragon Blade: Încleștarea Imperiilor. Subiectul filmului este următorul: Adrien Brody și John Cusack joacă rolul a doi soldați romani care încearcă să capete control asupra Drumului Mătăsii, ruta comercială ce leagă China de Europa. Mă rog, nu sunt doar soldați, unul este general celălalt prinț moștenitor… Jackie Chan joacă rolul unui conducător militar chinez, pe nume Huo An, care se vede nevoit să lupte în aceeași tabără cu personajul lui John Cusack. Inițial, am crezut că este un film cu zburători pe stilul filmelor chinezești. De altfel și numele te încurajează în direcția asta. Dar am avut surpriza plăcută să văd un film reușit, în mare parte, și cu o coloană sonoră deosebită. Sub acest aspect este scena în care cântă soldații romani. Povestea se bazează pe o speculație istorică și anume: după ce Marcus Crassus a invadat Parthia în 53 î.Hr. și a fost înfrânt și moare în luptă, cea mai mare parte a întregii sale armate a fost distrusă. Istoricul Homer H. Dubs a speculat în 1941 că prizonierii de război romani care au fost transferați la granița de est a Imperiului Partic s-ar fi putut ciocni mai târziu cu trupele Han de acolo. De asemenea, au fost făcute afirmații similare, mergând până acolo că o legiune romană care a dezertat fugind spre China. Acestea includ un presupus oraș roman lângă Liqian modern. Dar rămân speculații…
În loc de concluzie, să nu uităm că de aici într-un baston de bambus au fost aduşi primii viermi de mătase în Europa şi tot pe această rută a „călătorit” celebra ciumă bubonică, boală care a ucis un sfert din populaţia Europei.
P.S. Vă las aici spre delectare o bucată din coloana sonoră cu versurile originale:
https://www.youtube.com/watch?v=qxqJF_7RCkE
Firme nunc me spondeo,
Fidelis tibi maneo,
Bella priorum cara patria,
Nunc et semper florens gloria,
Pulchras terrae patriae!
Portes terrae pro homines,
Romae noster aeterne,
Vis cabire domum navium,
Frusta ista impetur,
Sunt sine spe!
Domus dulces portula,
Fraudi ob sat,
Tubae militaris vox,
Legiones procat mox!
Et in tota patria,
Cantus victoriae resonat,
Et in tota patria,
Cantus noster resonat,
Tempus est in gaudio,
Superbiae Roma aeterna…
Marius MIHĂLĂCHIOIU este absolvent de Drept, a învățat la „Carabella” târgovișteană, e mare iubitor de literatură și de film; este lector universitar dr. și asistent judiciar la Tribunalul Dâmbovița…
Facebook
WhatsApp
TikTok
