Tot ceea ce am să scriu în acest set de tablete despre Leonardo da Vinci se regăsește în cele trei sezoane ale acestui serial și, într-un fel sau altul, mi-au reamintit despre unele cărți pe care le-am citit ori despre unele pe care doar le-am cumpărat, dar zilele acestea mi-au folosit ca baza de documentare.
Demonii lui Da Vinci este un serial de televiziune istoric cu accente fantasy care prezintă o variantă fictivă a vieții timpurii a lui Leonardo da Vinci. Serialul a fost conceput de David S. Goyer și îl are în rolul principal pe Tom Riley. A fost dezvoltat și produs în colaborare cu BBC Worldwide și a fost filmat în Țara Galilor. Serialul a fost distribuit în peste 120 de țări. La noi în țară îl găsiți pe Disney Plus.
Despre David Samuel Goyer nu am mai scris până acum. Acesta este un regizor, romancier și scriitor de benzi desenate american. El este cel mai bine cunoscut pentru că a scris scenariile pentru mai multe filme cu supereroi, inclusiv Nick Fury: Agent of SHIELD (1998), trilogia Blade (1998–2004), trilogia Dark Knight a lui Christopher Nolan (2005–2012), Man of Steel ( 2013) și Batman v Superman: Dawn of Justice (2016). De asemenea, a regizat patru filme: Zig Zag (2002), Blade: Trinity (2004), The Invisible (2007) și The Unborn (2009). El este creatorul serialului de televiziune științifico-fantastic Foundation, care se bazează pe seria Foundation scrisă de Isaac Asimov. Goyer a fost co-scenarist al jocurilor video Call of Duty: Black Ops, Call of Duty: Black Ops II și Call of Duty: Black Ops Cold War. A câștigat un Saturn Award pentru cea mai bună scriere pentru Batman Begins (2005), a primit o altă nominalizare pentru Dark City și a fost nominalizat la patru premii Hugo.
Povestea îl are în centru pe Leonardo în timp ce este implicat în schemele politice ale familiilor Medici și Pazzi și în relațiile lor contrastante cu Biserica Catolică. Aceste evenimente au loc alături de căutarea lui Leonardo de a obține un text mistic numit „Cartea Frunzelor”, care îl face să se încurce cu un cult cunoscut sub numele de Fiii lui Mithras. Chiar dacă este o poveste fictivă, bazată pe persoane istorice, seria explorează viața timpurie a lui Leonardo da Vinci în timpul Renașterii în Italia. Este prezentat ca un geniu excentric care s-a luptat să facă față demonilor interiori și imaginației nestăpânite, în timp ce tânjește după acceptarea tatălui său înstrăinat. În timp ce face acest lucru, el devine implicat într-o schemă politică de a controla Florența, vânând un spion care dezvăluie informații Bisericii Catolice și familiei Pazzi. De asemenea, începe o aventură cu Lucrezia Donati, amanta lui Lorenzo de Medici. Seria descrie multe dintre invențiile lui Leonardo și lucrările ulterioare, ca inginer militar pentru Ducele de Milano și familia Borgia. Aceste evenimente politice se suprapun cu încercarea lui Leonardo de a descoperi Cartea Frunzelor, pe care un cult misterios cunoscut sub numele de Fiii lui Mithra o consideră, de asemenea, foarte importantă. Misticii și cultul îl ghidează să deblocheze „zonele ascunse ale minții sale”, accesând Fântâna Memoriei și îl învață că are puterea de a vedea viitorul și, de asemenea, de a-l modela.
Istoric vorbind, se cunosc extrem de puține amănunte privind viața personală a lui Leonardo da Vinci, deși a lăsat în urmă sute de pagini manuscrise. Nu există scrisori, scrieri poetice, jurnal personal sau memorii. Nicăieri în scrierile sale sau în cele ale contemporanilor săi nu apare vreo informație care să indice vreun interes afectiv față de vreo persoană. În consecință, nu se poate stabili cu certitudine dacă a avut vreo relație afectivă sau eventual sexuală, cu vreo persoană, bărbat sau femeie. Din contră, cei care l-au cunoscut vorbesc despre o existență aproape ascetică, dedicată trup și suflet artei și științei. Una din notele sale conține câteva referințe privind sexualitatea și procreația: „Actul procreației și tot ce are legătură cu el este atât de dezgustător încât oamenii ar dispărea dacă nu ar interveni ceva fețe drăgălașe sau dispoziții senzuale.”
Pornind de la o notă scrisă de Leonardo da Vinci, Sigmund Freud a scris în 1910 un eseu intitulat Leonardo da Vinci și memoria copilăriei (titlu original: Eine Kindheitserinnerung des Leonardo da Vinci, 1910), practic, un studiu psihanalitic cu tentă literară asupra lui Leonardo da Vinci și operei sale. Sigmund Freud a pornit de la o notă a lui Leonardo din Codex Atlanticus, în care acesta își amintește: „… printre primele amintiri din copilărie, mi se pare că eram așezat în leagăn și un vultur (în italiană nibbio) a venit la mine, mi-a deschis gura cu coada, și m-a lovit cu ea de mai multe ori peste buze…” Freud a interpretat acest eveniment drept o fantezie, fantasmă a artistului, privind un contact sexual oral. Conform teoriei sale, vulturul ar fi mama artistului, dat fiind că în scrierea antică egipteană, hieroglifa „mamă” este simbolizată printr-un vultur (zeița Mut). Sigmund Freud a dezvoltat această teorie pornind de la o idee mai veche a sa, privind relația dintre mamă și pruncul alăptat, similară cu o felație. Pornind de aici, Freud a analizat tabloul lui Leonardo de la Muzeul Luvru, Sf. Ana, Fecioara și Pruncul (1510-1513), făcând observația că veștmintele Sfintei Fecioare seamănă cu un vultur. De aici, a dedus că toate acestea denotă fantezii de homosexual pasiv ale artistului.
Revenind la pasiunea pentru știință a lui Leonardo, am găsit o perspectivă demnă de menționat la O’Malley Saunders în cartea Leonardo on the Human Body și anume aceea că este mai degrabă contemplativă. El s-a străduit să înțeleagă diverse fenomene, descriindu-le în mod minuțios și reprezentându-le printr-un desen detailat, fără a dezvolta experimente practice sau explicații teoretice, dat fiind că îi lipseau pregătirea matematică și cunoștințele de limbă latină. Din această cauză, cercetătorii contemporani cu el au ignorat în bună măsură lucrările sale științifice, deși, la un moment dat, Leonardo însuși se străduia să învețe singur latina. În 1490, el studia matematica cu Luca Pacioli, pregătind o serie de desene de solide de formă regulată pentru a fi gravate pe plăcile pentru ilustrațiile din cartea lui Pacioli, De divina proportione, publicată în 1509. Din conținutul jurnalelor sale rezultă că plănuia să publice o serie de tratate asupra mai multor subiecte. Se spune că, în cursul vizitei din 1517 a secretarului Cardinalului Ludovic de Aragon, ar fi fost observat un tratat coerent de anatomie…
Marius MIHĂLĂCHIOIU este absolvent de Drept, a învățat la „Carabella” târgovișteană, e mare iubitor de literatură și de film; este lector universitar dr. și asistent judiciar la Tribunalul Dâmbovița…
Facebook
WhatsApp
TikTok
