Spionul este o miniserie israeliană de televiziune de spionaj, scrisă și regizată de regizorul israelian Gideon Raff și de Max Perry, bazată pe viața celui mai important spion al Mossad, Eli Cohen, al cărui rol este jucat de Sacha Baron Cohen. Seria este o producție a companiei franceze Légende Entreprises pentru Canal+ și Netflix. Miniseria are șase episoade și a fost lansată pe 6 septembrie 2019, pe Netflix. Este bazată pe cartea L’espion qui venait d’Israël (în română Spionul care venea din Israel), scrisă de Uri Dan și Yeshayahu Ben Porat.
În funcţie cum privim filmul, care este despre consolidarea statală a Israelului şi controversata sa influenţă pe care o are în Orientul Mijlociu, The Spy poate fi propagandă sau omagiere a faptelor unui erou real. Serialul ni-l arată pe Sacha Baron Cohen într-un rol extrem de serios, cel al spionului Eli Cohen, cel mai eficient spion al Mossad-ului la începutul anilor ’60. De menționat că misiunile acestui spion şi informaţiile despre deciziile politice la nivel înalt din Siria au consolidat poziţia Israelului în zonă într-o perioadă extrem de dificilă. Trebuie apreciată prestația lui Baron Cohen. Credeți-mă că, inițial, nu am vrut să văd filmul cu gândul că joacă în rolul principal Borat, însă omul este genial. Cu toate acestea, serialul a fost criticat pentru inexactitățile sale din punct de vedere istoric. Nu există nicio verificare independentă în legătură cu… cine s-a întâlnit Cohen în elita siriană în timp ce lucra sub acoperire în Buenos Aires sau Damasc. La cea de a 77-a ediție a Premiilor Globul de Aur, Baron Cohen a primit o nominalizare pentru cel mai bun actor într-o miniserie sau film de televiziune.
Mi-a plăcut foarte mult cum a reușit să facă vizibile buncărele siriene, prin plantarea de copaci pentru umbra soldaților. Este omul care a înțeles valoarea informației și pericolul războiului ce s-a dovedit iminent. Războiul de Șase Zile a fost un conflict armat între Israel și alianța formată din statele arabe Egipt, Iordania și Siria. Acest război a durat între 5 și 10 iunie 1967. În urma victoriei militare asupra coaliției arabe, Israelul a ocupat Fâșia Gaza, Peninsula Sinai, Platoul Golan și Cisiordania. Războiul de Șase Zile a fost cel de-al treilea conflict armat arabo-israelian. După încetarea ostilităților, Israelul domină un teritoriu de aproape patru ori mai mare decât la începutul războiului. 400.000 palestinieni se refugiază în Iordania.
Poziția U.R.S.S. a fost ambiguă înainte de izbucnirea războiului, probabil datorită unei disensiuni în cadrul Biroului Politic al C.C. Au existat atât demersuri pentru atragerea S.U.A. în conflictul din Orientul Mijlociu, prin avertismentele date Egiptului, cât și împotriva escaladării situației la granița dintre Siria și Israel. După izbucnirea războiului, statele Pactului de la Varșovia, cu excepția României, au condamnat agresiunea israeliană. Poziția României, care întreținea relații politice și diplomatice cu Israelul și adoptase, în 1965, așa-numita „Declarație de independență” în politica externă, a fost interpretată de Uniunea Sovietică drept o sfidare. Uniunea Sovietică a explicat poziția României prin interesul acesteia ca Israelul și S.U.A. să susțină candidatura lui Corneliu Mănescu la președinția Adunării Generale a ONU. După Războiul de Șase Zile, Israelul a inițiat deschiderea unei linii diplomatice cu R. P. Chineză, prin intermediul României. Pentru România începea o perioadă de îmbunătățire a relațiilor cu Occidentul.
Cartea de astăzi nu este tradusă în limba română sau cel puțin eu nu am găsit-o, dar am citit-o în limba engleză în format epub. Este o engleză accesibilă și chiar o recomand, pentru că și de data aceasta cartea bate filmul.
Marius MIHĂLĂCHIOIU este absolvent de Drept, a învățat la… „Carabella” târgovișteană, e iubitor de literatură și de film…
Facebook
WhatsApp
TikTok
